Etnia Li locuieşte în principal în centrul provinciei Hainan din sudul Chinei. Ea numără aproape 1 248 000 de persoane care vorbesc limba lor proprie, forma scrisă a acesteia fiind creată în 1957. Din cauza răspândirii lor în diferite judeţe şi regiuni, Li au mai multe dialecte total diferite. Există şi persoane care ştiu limba chineză.

Descoperirile arheologice arată că în provincia Hainan au fost descoperite 130 de vestigii culturale din perioada neolitică, de acum 5000 de ani. Specialiştii în istorie şi etnologie consideră că acestea aparţin strămoşilor etniei Li. Deci strămoşii acestei etnii au exploatat insula Hainan. Ei au intrat în contact cu imperiul din China centrală încă din perioada 221 î.e.n. – 220 e.n. Împăratul Wu din dianstia Han ( 206 î.e.n – 220 e.n) a trimis de mai multe ori oşti în această insulă. A adus aici, pentru a conlocui împreună cu Li şi membri ai naţionalităţii han din centrul Chinei. Aceştia au venit cu unelte moderne de producţie din fier şi tehnologii avansate de producţie, precum aratul pământului. De atunci, societatea din Hainan a cunoscut o mare dezvoltare. Până la mijlocul secolului întâi, dominaţia feudală s-a consolidat în acestă insulă. În dinastiile ulterioare, legăturile dintre puterea centrală şi această parte a teritoriului s-au strâns şi mai mult, insula devenind un punct strategic în schimburile comerciale cu ţările din Asia de Sud. Aur, argint, perle, baga şi mirodenii de aici au fost oferite imperiului drept tribut şi exportate către alte ţări. Până în perioada dinastiilor Ming (1368-1644) şi Qing (1616-1911), economia locală este predominant feudală. În majoritatea zonelor populate de etnia Li nivelul de producţie s-a apropiat de cel din zonele centrale. Au apărut pieţe periodice.

Insula Hainan a cunoscut o mare dezvoltare din toate punctele de vedere după proclamarea Chinei Noi. Autorităţile centrale au acordat o mare atenţie cultivării plantelor tropicale, specifice zonei. Diversificarea culturilor agricole a adus populaţiei din zonă, inclusiv etniei Li, venituri însemnate. Nivelul de viaţă al acesteia a crescut considerabil.

În cursul dezvoltării, populaţia Li a creat o bogată cultură. Literatură orală transmisă din generaţie în generaţie are forme foarte variate în care se regăsesc istoria acestei etnii, experienţele acumulate de-a lungul vremii şi alte cunoştiinţe, precum şi speranţele şi dorinţele lor frumoase pentru viitor.

Reprezentanţii etniei Li sunt pricepuţi la dansuri şi cântece. Muzica şi jocurile lor au un pronunţat specific etnic. Cântecele şi dansurile lor reflectă scene din viaţa cotidiană .

Brocartul este cel mai renumit produs artizanal al etniei Li încă din timpuri străvechi. Broderiile pe ambele feţe sunt foarte căutate, ca şi lucrările realizate artistic dintr-o singură bucată de lemn şi împletituri din bambus.

Populaţia Li nu are o religie unică. Unii venerează strămoşii, alţii au credinţe naturiste. Există şi zone unde se mai înregistrează încă urme de totemism. Oricum, membrii acestei etnii cred în viaţa de după moarte. De aceea comemorarea strămoşilor prilejuieşte importante ritualuri religioase ce au drept scop asigurarea tuturor celor bune pentru membrii familiei decedaţi.

Locuinţele etniei Li sunt foarte speciale, având forma unei bărci. În legătură cu aceasta circulă o legendă frumoasă. Se spune că în timpuri străvechi, când pe insulă nu exista nici un om, într-un regat din Marea Chinei de Sud era o prinţesă. Era considerată nefastă, pentru că a fost măritat de trei ori, iar toţi cei trei bărbaţi au murit unul după altul. Toată lumea se ferea de ea şi-i cerea împăratului s-o omoare. Fiind însărcinată, împăratul nu s-a îndurat s-o omoare. Într-o dimineaţă, a lăsat-o într-o barcă fără cârmă şi vâsle, împreună cu câinele ei , ceva mâncare, o secure şi seminţe de orez. Barca plutea în voia vânturilor. După un timp, nu se ştie cât de îndelungat, barca s-a potmolit la malul unei insule pustii. Văzând munţii înalţi şi maimuţele care se plimbau nestingherite peste tot, spaima şi tristeţea i-au trecut. Prinţesa s-a stabilit pe această insulă. Ea a înfipt nişte stâlpi în nisip pe care a fixat barca cu fundul sus drept acoperiş şi a aranjat împrejur pereţi din trestii. Acesta a fost modelul iniţial al locuinţei la etnia Li, în formă de barcă.

Dragi prieteni, v-am vorbit astăzi despre minoritatea Li din ţara noastră. Realizatoarea şi prezentatoarea Lin vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă spune la revedere pentru săptămâna viitoare.