Stimaţi ascultători, anul acesta 2005 se împlinesc 60 de ani de la obţinerea victoriei în Războiul de rezistenţă împotriva agresorilor japonezi şi în Războiul Mondial antifascist. În diferite localităţi din China s-au organizat şi se organizează diverse manifestăţi pentru marcarea acestui eveniment.

Războiul antijaponez dus de poporul chinez reprezintă o componentă importantă a Războiului Mondial antifascist, considerându-se că eforturile poporului chinez au ajutat la pacea şi progresul omenirii, dar constituind în acelaşi timp un moment de referinţă istoric grandios. Manifestăţile au drept scop tocmai să demonstreze acest lucru întregii lumi.

Ne bucurăm că nu numai în China, dar şi în România au avut loc acţiuni organizate de acest profil. La 29 august a avut loc la Bucureşti un simpozion însoţit de o expoziţie fotografică intitulat㠄Întru apărarea păcii mondiale şi promovarea dezvoltării comune", dedicată aniversării a 60 de ani de la obţinerea victoriei în Războiul antijaponez şi în cel mondial antifascist. Simpozionul a fost organizat în comun de Asociaţia de drept internaţional şi relaţii interstatale din România, Asociaţia de prietenie România-China, Revista român㠄Istoria" şi Ambasada R.P.Chineze în România. La simpozion au participat circa 200 de personalităţi din diferite cercuri sociale în România.

Ambasadorul chinez în România, domnul Xu Jian, a luat primul cuvântul la această reuniune:

Analizând perioada istorică a luptei de rezistenţă împotriva agresorilor japonezi. care a durat 8 ani, ambasadorul Xu Jian a condamnat în termeni fermi crimele abominabile comise de militariştii japonezi, a prezentat uriaşele sacrificii ale tinerilor chinezi pentru eliberarea naţiunii şi pentru victoria în al Doilea Război Mondial, a exprimat voinţa şi dragostea de pace a poporului chinez, precum şi mulţumiri pentru ajutoarele dezinteresate acordate de diferite popoare ale lumii în timpul războiului antijaponez.

Domnul ambasador Xun Jian a spus

Este adevărat că poporul chinez nu-i va uita niciodată pe prietenii români, în momentul acesta, mai ales pe cei doi români care au luptat împreună cu poporul chinez împotriva agresorilor japonezi în timpul războiului care a adus atâta suferinţă.

La simpozion au mai avut intervenţii preşedintele Asociaţiei de Prietenie a României cu R.P.Chineză, Florea Dumitrescu, istoricul Ana Budura, Tania Iancu, nepoata doctorului David Iancu care a lucrat în timpul războiului în China. Ei au subliniat semnificaţia istorică importantă a victoriei în Războiului antijaponez din China şi a contribuţiei acesteia la obţinerea victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial antifascist, exprimând totodată sentimentele de prietenie ale românilor faţă de poporul chinez.

Toţii participanţii au remarcat faptul că simpozionul şi expoziţia fotografică au contribuit la cunoaşterea mai bună a eveimentelor din Războiului de rezistenţă contra agresorilor japonezi, dus de poporul chinez, au apreciat politica guvernului chinez de dezvoltare pe baza păcii şi au elogiat dezvoltarea susţinută a Chinei din ultimii peste 20 de ani.

Despre acest simpozion, doamna Elvira Ivaşcu, care a lucrat, în calitate de expert de limba română, de două ori în redacţia noastră, a acordat cu mare amabilitate colegei mele Lin Ting un interviu telefonic de la Bucureşti. Înainte de a difuza această înregistrare, vă prezentăm în câteva cuvinte biografia doamnei Elvira Ivaşcu. Între decembrie 1983 – septembrie 1984 şi iulie 1988 – august 1989, doamna Elvira Ivaşcu a lucrat în China la redacţia noastră. Prin eforturi asidue, profesoara Ivaşcu a adus mari contribuţii la creşterea nivelului nostru profesional la realizarea ştirilor şi articolelor pentru rubrici şi la citirea la microfon de către cei care lucrau în vremea aceea în redacţia noastră, precum şi la perfecţionarea în bună măsură a emisiunii noastre în limba română. În interviu, domnia-sa ne-a prezentat câteva date despre simpozion:

Ca o crainică veterană română de gradul naţional, ziaristă renumită şi foiletonistă, doamna Elvira Ivaşcu ne-a ajutat mult nu numai în perioada în care a lucrat în redacţia noastră, dar şi după ce s-a întors în România. Cu această ocazie, doresc să îi mulţumesc pe calea undelor, din toată inima, în numele tuturor celor care au lucrat împreună cu ea, mai ales celor care au învăţat de la ea cât timp s-a aflat în China.

Stimaţi ascultători, din cauza spaţiului limitat al emisiunii noastre, astăzi ne oprim aici. La sfârşitul rubricii de astăzi, mulţumim pe calea undelor domnului ambasador Xu Jian, pentru eforturile sale depuse ani de-a rândul la întărirea prieteniei chino-române, dar şi pentru contribuţia la activităţile noastre redacţionale .

Vă mulţumim, dragi ascultători, pentru atenţie.