Despre CRIRedacția noastră
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi și mediu

Economic

Sport

Naționalități din China

Turism în China

Bucătăria chineză
(GMT+08:00) 2005-09-19 10:47:20    
Sărbători la etnia Yao

cri-1

Etnia Yao are multe sărbători, mari sau mici. Printre sărbătorile mari se numără Sărbătoarea Panwang care se petrece o dată la trei sau cinci ani și cade pe data de 16 octombrie după calendarul agricol, Sărbătoarea Primăverii – Anul Noul Chinezesc, Sărbătoarea Danu – Anul Nou în unele localități populate de această etnie și Sărbătoarea Qingming – Sărbătoarea Morților. Sărbătorile mici au loc aproape în fiecare lună. În cadrul rubricii noastre de astăzi ne vom referi mai mai în detaliu la Sărbătoarea Danu.

„Danu" este o traducere fonetică a limbii etniei Yao și înseamn㠄de neuitat". Nu are o dată stabilă și cu o durată ce variază între 3 – 5 zile. În majoritatea zonelor populate de această etnie Sărbătoarea Danu se petrece la 29 mai după cale

ndarul agricol. La unele localități această sărbătoare reprezintă Anul Nou al etniei, iar în alte localități, este sărbătorită o dată pe an, la trei ani, sau chiar la cinci ani.

În legătură cu această sărbătoare circulă niște legende frumoase. Una dintre acestea spunea că în timpuri străvechi, printre munți înalți existau două piscuri așezate față în față la circa o jumătate de kilometri distanță. După 995 de ani aceste două piscuri s-au apropiat, distanța micșorându-se la doar un metru. Într-un an, pe data de 29 mai, s-a auzit o mare bubuitură de tunet, după care, din crăpăturile ambelor piscuri s-au sărit un tânăr plin de putere și o fată frumoasă. Apoi cei doi s-au căsătorit. Tânărul era un erou în amenajarea munților și apelor și pentru aceasta el a plecat de departe, lăsând acasă soția și cei trei copii mici. Soția a avut de una singură grijă de casă și de copii. Au trecut zeci de ani și copiii lor au crescut mari. Într-o zi, soția rămasă acasă și-a chemat în fața ei toți trei copiii și i-a spus că întrcât sunt destul de mari, ei trebuie să plece de acasă și să-și câștige singuri existența. A doua zi, copiul cel mai mare s-a sculat cel mai devreme și a plecat luând cu el un cântar și a devenit apoi un negustor. A avut copiii și nepoții lui ... urmașii lui formânnd apoi naționalitatea han de astăzi. Cel de-al doilea copil a plecat de acasă cu plugul să arade terenul și urmașii acestuia s-au format etnia Zhuang. Dar după ce mezinul s-a sculat nu-i mai rămănea nimic. S-a dus la mama, spunând-i că nu mai avea cu ce să-și înceapă lucrurile. Mama i-a dat borcanul de mei cu care poate să însămânțeze. Atunci s-a dus tânărul la munte să desțelenească. Dar culturile au fost distruse de mistreți și pițigoi. A rămas cu nimic după un an de muncă. A venit iarăși la mama și i-a povestit necazurile. Mama, de data aceasta, i-a dat o tobă de bronz spunându-i că cu această poate alunga animalele și păsările dăunătoare și care îi va aducă fericirea.

Băiatul a plecat cu toba de bronz oferită de mama. De atunci de câte ori apar mistreți și pițigoi, bătea tobă. Animalele dăunătoare fugeau la auzul sunetelor de tobă și culturile au putut crește sănătos. Viața băiatului a deveni din ce în ce mai bună și a avut și el copiii și nepoții și din urmașii acestuia s-au format apoi etnia Yao. Într-o zi mama sa, bătrână de tot, a venit la el și i-a spus că data de 29 mai este ziua ei, că trebuie să vină cu soția și copiii, nepoții și strănepoții să-i viziteze. Numai astfel va putea avea o viața bună și fericită și cu belșug. În ziua aceea omul s-a întors acasă cu toată familia. A făcut vin din orez, a tăiat găini și rațe, a preparat și orez vâscos și i-a îmbrăcat în mod sărbătorește pe copiii, nepoții și strănepoții, felicitându-și mama de ziua ei. ca să nu iute darurile oferite mama lui bătrână. De aici vine sărbătoarea Danu. Danu mai înseamnă și mama bătrână. În ziua aceasta toate satele populate de etnia Yao sunt scăldate într-o mare festivă, se adună toți membrii familiei, se îmbracă în mod sărbătorește, mănâncă orez vâscos, bate toba de bronz, cântă și dansează, comemorând strămoșii.