Xu Bailun era inginer proiectant în cadrul Institutului de cercetare şi proiectare arhitectonică din Beijing. Dar la vârsta de 41 de ani, un accident medical a făcut ca el să-şi piardă aproape complet vederea.

Prin urmare, Xu Bailun nu şi-a mai putut continua munca pe care o iubea atât de mult. Dar Xu Bailun n-a vrut să accepte o asemenea stare de mediocritate, a decis să înveţe să scrie literatură şi să-şi aducă în continuare contribuţia la dezvoltarea societăţii. Chiar dacă articolele sale au fost înapoiate la început de nenumărate ori, încurajat de soţia sa, Xu a devenit în cele din urmă un vestit scriitor de literatură pentru copii.

O dată, când a vizitat o şcoală pentru copii nevăzători, Xu a aflat că timpul liber al elevilor era ocupat de activităţi foarte monotone, şi că nu aveau nici măcar o carte accesibilă lor. De aceea, el a decis să editeze o revistă de literatură pentru aceşti copii.

În mai 1985, Xu a început să facă pregătiri pentru înfiinţarea revistei sale de literatură pentru copiii nevăzători. În acel an, Xu a împlinit 55 de ani, iar soţia sa decedase cu un an în urmă din cauza unui cancer la plămâni. Suferind această mare lovitură, Xu a alergat în toate părţile pentru a acumula fondurile necesare lansării revistei, încercând să-i sensibilizeze pe oameni cu sincerele sale năzuinţe. În sfârşit, cu ajutorul Fundaţiei Soongching-ling din China şi al Institutului de cercetare şi proiectare arhitectonică din Beijing, la sfârşitul anului 1985, această revistă gratuită pentru copiii orbi a putut lua fiinţă.

Domnul Xu a angajat câţiva redactori dintr-o editură. Întreprinderea chineză care se ocupă cu realizarea de scrieri în alfabetul Braille şi-a asumat din proprie iniţiativă sarcina de a publica şi a expedia revista. În afară de nuvele, poezii, schiţe, basme, fabule şi povestiri ştiinţifico-fantastice, această revistă le mai prezintă micilor cititori şi viaţa şcolară, precum şi poveşti despre lupta oamenilor cu handicap, devenind foarte populară în rândul copiilor nevăzători din China. În ultimii 20 ani de la înfiinţare, această revistă a fost întotdeauna alături de mulţi copii orbi chinezi în procesul creşterii acestora.

Yuan Jing este o elevă din anul al doilea al cursurilor liceale din cadrul Şcolii pentru copii nevăzători din Shanghai şi o mică scriitoare de basme. Revista Literatura pentru copiii nevăzători din China a ajutat-o în activitatea ei de creaţie literară şi a încurajat-o să urmeze acest drum.

Pînă în momentul de faţă, scrierile sale au apărut de multe ori în revistă, şi două colecţii de basme create de ea au ieşit deja de sub tipar.

Yuan Jing a arătat că are un profund sentiment de recunoştiinţă faţă de bunicul Xu, cum este numit Xu Bailun de către micii săi cititori, şi că multor colegi ai săi le place foarte mult această revistă.

La început, revista era lansată lunar în doar 100 de exemplare, acum însă numărul exemplarelor publicate în fiecare lună s-a ridicat la 600. Din păcate, acestea pot satisface nevoile a numai 10% dintre şcolarii nevăzători din întreaga ţară. Domnul Xu Bailun speră că revista va găsi surse stabile de fonduri, pentru ca şi mai mulţi copii orbi s-o poată citi.

Xu Bailun nu numai că a lansat această revistă, dar a şi organizat multe activităţi destinate copiilor nevăzători, cu sprijinul diferitelor cercuri sociale. Aceste activităţi includ concursuri de cultură generală şi de inteligenţă, expoziţii de artă şi tabere de vară.

În afară de acestea, Xu Bailun a mai propus înscrierea copiilor orbi care au învăţat în şcoli speciale în şcoli obişnuite din apropierea locuinţelor lor. În ce priveşte proiectele sale pentru viitor, domnul Xu Bailun în vârstă de 75 de ani a spus că mai sunt multe de făcut pentru a oferi copiilor nevăzători chinezi, mai ales celor din regiunile sărace, posibilitatea de a citi revista editată de el, şi de a se înscrie în şcoli obişnuite din preajma caselor lor. El este hotărât să concureze cu timpul şi să facă tot ce-i stă în putere pentru copiii orbi.