Dragi prieteni, bun găsit la emisiunea specială dedicată împlinirii a 60 de ani de la victoria războiului chinez împotriva agresiunii japoneze şi a războiului mondial antifascist. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ţările care au declanşat războiul dispuneau aproape fără excepţie de mijloace sau planuri de producere a armelor bacteriologice. Totuşi, numai Japonia a folosit astfel de arme. Ofensivele bacteriologice lansate de militarii japonezi au provocat poporului chinez suferinţe îngrozitoare. Astăzi să aruncăm împreună o privire asupra acestei perioade înspăimântătoare din istorie.

Wang Binghong, de 79 de ani, locuieşte în satul Chongshan, municipiul Jinhua, provincia Zhejiang, în estul Chinei. El este unul din puţinii supravieţuitori ai războiului bacteriologic japonez. Cu toate că de la acea tragedie au trecut mai bine de 60 de ani, bătrânul ţine clar minte întâmplările de atunci.

În 1942, din cauza războiului, Wang Binghong a fost nevoit să renunţe la studii, stînd acasă. Începând din luna septembrie a anului respectiv, el a văzut deseori avioanele japoneze zburînd în zonă. Aparatele zburau la foarte mică înălţime şi în loc de bombe, împrăştiau unele pulberi albe. Ulterior, o ciudată boală contagioasă s-a răspândit în această localitate. Pentru a se refugia din calea epidemiei, Wang Binghong şi fratele său au părăsit în grabă casa. Bătrânul îşi aminteşte:

( sunet 1 ) „În ziua de 29 noiembrie în acel an bunica Baolu a venit la noi şi i-a spus mamei mele că la ei în zonă epidemia este deja foarte gravă, în urma acesteia mulţi oameni pierzându-şi viaţa. Ea a întrebat-o pe mama de ce nu îşi protejează fiii, dar mama noastră era încă nedecisă. A doua zi a venit ştirea că bătrâna care fusese cu o zi înainte la noi a murit în cursul nopţii. În această situaţie mama s-a grăbit să ne trimită pe mine şi fratele meu departe de casă."

O lună mai târziu, epidemia s-a calmat şi Wang Binghong s-a întors acasă. Dar în după-amiaza aceleiaşi zile a început să se simţă rău.

( sunet 2 ) „La început aveam febră şi mi-era frig. După aceea mi-a apărut o umflătură la piciorul drept. Aceasta a crescut foarte repede şi piciorul a început să mă doară tare. "

Mai târziu, Wang Binghong a intrat în comă. Pentru că în sat mai erau mulţi alţi bolnavi cu aceleaşi simptome, mama lui Wang Binghong a învăţat din experienţa altora şi i-a dat copilului nişte rachiu. Apoi a înţepat cu acul umflătura de la picior şi a şters locul cu rachiu, dezinfectînd rana. Copilul a fost astfel îngrijit două zile şi trei nopţi şi, ca un miracol, Wang Binghong şi-a revenit. Mulţi ani mai târziu, şi-a dat seama că de fapt a căzut victimă războiului bacteriologic pus pe cale de forţele militare japoneze.

Wang Binghong a avut noroc. Alţi numeroşi locuitori chinezi nevinovaţi au plecat pentru totdeauna din această lume în urma războiului japonez. Pentru a scoate la iveală adevărul istoric, municipiul Jinhua din provincia Zhejiang pregăteşte actualmente înfiinţarea unui centru expoziţional cu crimele odioase săvârşite de invadatorii japonezi. Dl. Wang Peigen, implicat în activităţile de pregătire, a spus că satul Chongshan în care se afla Wang Binghong a fost sursa ciumei care circula în acea vreme în zonă.

( sunet 3 ) „În satul Chongshan au murit 403 persoane. Epidemia s-a răspândit şi în alte 24 de sate. În întreaga regiune Jinhua numărul morţilor a depăşit 6000. Aceştia sunt persoanele identificate, fără să socotim şi pe cele pe care nu le putem identifica."

Dragi prieteni, ne oprim aici. Joia viitoare vom continua cu partea a doua a reportajului nostru despre războiul bacteriologic lansat în ţara noastră de agresorii japonezi. Realizatorul şi prezentatorul Shi Dacheng vă mulţumeşte pentru atenţie.