În ziua de 10 aprilie a.c. a încetat din viaţă la Shanghai, Chen Yifei, cunoscut pictor chinez, în vârstă de 51 de ani.

Chen Yifei a fost de mic copi, pasionat de frumos. La 14 ani, a intrat prin concurs, la Liceul de Artă Plastică din Shanghai. Abia la 30 de ani, Chen a devenit unul dintre pictorii cei mai cunoscuţi în ulei din China. În 1980 el a plecat, pe cont propriu, în Statele Unite pentru perfecţionare. Cânt a păşit pe pământul acestei ţări ce i- era cu totul străină, Chen nu avea în buzunar decât 38 de dolari! Graţie cutezanţei şi strădaniilor sale, a reuşit să-şi înceapă studiile de aspsirantură la New York, găsing, totodată, o solujbă, de restaurator al unor picturi celebre. În anul 1982 Chen refuzând cu mulţumiri, promisiunea patronului de a-i se mări leafa, a demisionat şi a venit în Europa care, în ochii lui, reprezinta patria artelor. Luându-şi un bilet în circuit, a călătorit cu trenul timp de o lună şi jumătate, prin Spania, Italia, Franţa, Olanda, Belgia, Elveţika şi prin alte câteva ţări. E uşor de înţeles cât de util şi ?hrănitor", să zicem, i-a fost acest periplu. În septembrie 1983, exact la trei ani de la sosirea sa în Statele Unite, Chen Yifei îşi deschidea prima expoziţie de pictură la ?Hammer Galleries". Deşi vernisajul a fost omorat de prezenţa patronului însuşi, Hammer, totuşi, Chen era foartte emoţionat. Nu se aştepta la o asemenea surpriză plăcută: Toate cele 42 de picturi expuse au fost vândute chiar imediat după încheierea coctailului inaugural. În următorii ani, aceeaşi Galerie de artă ?Hammer" a mai organizat 4 expoziţii cu picturi de-ale lui Chen, toate operele expuse fiind vândute. Acesta fiind un record, Chen Yifei a intrat repede în legendă.

În 1985, opera sa ?Podul" a fost selecţionată de O.N.U. ca motiv al unui pllic imprimat ?prima zi". Era, iarăşi, pentru prima dată când opera unui pictor chinez se bucura de o asemenea onoare.

Creaţiile lui Chen Yifei susnt de o profundă originalitate. Ele îmbină într-un tot armonios, chintesenţa frumosului chinezesc cu măestria picturală occidentală, depăşind astfel, orice hotare geografice sau linii de demarcaţie strict naţionale.

Odată cu intrarea în anii '90, operele lui Chen Yifei au început să pătrundă pe piaţa asiatică. În 1991, tabolul lui ?Ecou etern la Xunyang", trimis la licitaţia de toamnă organizuată de faimasa firmă ?Christie's" din Hong Kong, a creat o performanţă nemaiîntâlnită până atunci la vreo pictură semnată de un artist chinez, fiind vândut cu 1,370,000 de dolari hongkonghezi (circa 137,000 de dolari americani). Însă acest record n-a rezistat prea mult timp: anul următor, la licitaţia de primăvară din Hong Kong, o altă pictură a lui Chen ? ?Petrecere nocturnă" a fost adjudecată la aproape 200,000 de dolari americnbi. Şi, în sfârşit, la o licitaţie organizată la Beijing în noiembrie 1994, opera sa ? ?Vântul de pe podiş", a fost vândută la circa 270,000 de dolari americani.

Întrebat despre secrettul succesului său, Chen Yifei a mărturist: ?După mine, soarta unui om este determinată, în mare măsură, de firea lui. De ai o fire mai bună, ai şi sprijin din partea mai multor prieteni şi, ca atare, mai multe şanse." Iar despre viitor, Chen Yifei spunea: ?Un adevărat artist trebuie să se depăşească necontenit pe el însuşi, urcând mereu spre alte şi alte culmi. Dacă omul poate fi asemuit cu o garnitură de tren, atunci în viaţă există mai multe gări. Snu ştiu încă unde îmi este staţia terminus. Dar nu să-mi opresc mersul înainte."

Pe lângă pictură, Chen Yifei este pasionat şi de cinematografie, pe care o consideră un tablou în mişcare, capabil să înfăţişeze acel ?ceva" pentru care arta picturală rămâne neputincioasă. A debutat în cinematografie cu ?Visul de odinioară de pe mare". Iar în 1994 la turnarea filmului hongkonghez ?Invitaţie la o întâlnire în amurg", Chen Yifei a fost invitat să participe în calitate de director artistic. Pelicula respectivă a fost laureată cu Marele premiu ?Manaki" la Festivalul de film din Gana.

Pictura şi cinematografia au constituit cele două axe principale ale vieţii lui Chen Yifei. Artistul a ştiu să-şi rezerve întotdeauna, weekendul pentru prietenii săi, ca să împartă cu ei câteva momente de destindere şi veselie, la cafenea, la bar, sau chiar la discotecă.