Lumea ar fi putut fi binecuvântată cu încă o violinistă excenlentă din China, dacă erhu(un instrument tradiţional chinez cu două corzi) nu ar fi însemnat atât de mult pentru Jiang Jianhua în urmă cu 20 de ani.

„Un renumit violonist de la Orchestra Filarmonică din Berlin m-a invitat să studiez vioara cu el , după ce a asistat la interpretarea mea la erhu," a spus Jiang. „El a fost mirat de viteza mea de interpretare şi a zis că poate asigura toate taxele şcolare pentru mine.

Dar l-am refuzat, deoarece nu pot părăsi erhu. Nici un instrument nu-l poate înlocui, dat fiind că este mult mai aproape de vocea omului decât vioara."

Jiang a început să devină o virtuoază a erhu în 1978, când interpretarea sa a impresinoat atât de mult pe cunoscutul dirijor japonez Seiji Ozawa, încât acestuia i-au dat lacrimile. Atunci Jiang cânta într-un concert oferit de către studenţii Conservatorului Central de Muzică din China. Ea a cântat solo 2 piese, "Reflectarea lunii pe lacul Erquan a de Hua Yanjun, muzicianul chinez orb, şi o piesă japoneză "Sakura".

„M-am concentrat doar la muzică, şi am închis ochii în timpul înterpretării," a spus ea, „Când am terminat, am văzut lacrimile curgând pe faţa lui Seiji Ozawa. Ulterior, mi-a spus că nu a ascultat nici o interpretare ca asta care poate să-i înduioşeze inima. "

După aceea Ozawa a adus o echipă de filmare japoneză în China, realizând un film documentar despre Jiang. El a încurajat compozitorii japonezi să creeze muzică pentru ea.

Au urmat concerte ale lui Jiang cu orchestre faimoase din lume, inclusiv orcestrele simfonice din Boston şi San Francisco.

Jiang a început să înveţe erhu la vârsta de 10 ani cu unchiul său, care predă acest instrument.

„Datorită influenţei sale, fiecare copil din familia mea a primit cadou un erhu ca jucărie," a spus Jiang „Fiind prea familiară cu acest instrument, am făcut progrese rapide. Eram o fetiţă sportivă, fapt ce mi-a dat forţa explozivă că are mă face să cânt cu viteză mare."

Jiang a început să interpreteze în străinătate la vârsta de 13 ani, şi a fost ulterior admisă la Conservatorul Central de Muzică din China. Maestrul Wang Yongde de la Conservatorul de Muzică din Shanghai, a spus:

„Interpretarea la erhu are două stiluri în China, stilul direct şi puternic din nord şi cel delicat şi moale din sud. Jiang s-a născut la Shanghai, unde a început să cânte, dar şi-a aprofundat studiile de specialitate la Beijing. De aceea, stiul său este o mixtură excelentă a celor două tendinţe. Ea este foarte personală."

Pentru interpretările sale Jiang nu foloseşte microfonul, pentru că vrea ca publicul să audă doar sunetul pur şi autentic al acestui instrument străvechi.

„O inimă adevărată şi pură este unicul lucru cu care un artist poate să mişte audienţa," a afirmat ea. „Arta are putere şi este nevoie să fie preţuită. Acesta este misiune şi responsabilitatea unui muzician." Încheiem cu credinţa exprimată de ea că arta adevărată nu e niciodată comercială.