Membrii minorităţii ruse din ţara noastră au păstrat datinile şi obiceiurile ruşilor din fosta Uniune Sovietică. Femeile se îmbracă cu o bluză de bumbac şi un halat lung fără mâneci şi o fustă din ţesături. Iar bărbaţii poartă o cămaşă lungă până la genunchi şi pantaloni strâns pe pulpe. Pe cap au o căciulă de lână sau de blană. În timpul primăverii şi toamnei se îmbracă cu sumane de lână, iar iarna poartă paltoane din stofă sau scurte de piele. Vara ţăranii poartă un fel de încălţăminte împletită din crengi de mesteacăn sau de salcie. Fetele nemăritate poartă părul împletit în cozi. Le place să poarte batice de culori vii. Acum însă atât băieţii, cât şi fetele se îmbracă cu haine moderne.
Locuinţele lor au în majoritate structura din lemn şi acoperişul din paie de grâu. Casele lor sunt foarte curate.
Se hrănesc în principal cu grâu în formă de pâine şi plăcinte. Consumă multe băuturi tari şi bere. Nu consumă carne de măgar şi cal. Unii nu mănâncă nici carne de porc şi nici de câine.
Ruşii sunt foarte politicoşi. De exemplu, când oferă ţigări, nu dau doar o singură ţigară, ci un pachet întreg. Femeile trebuie să poarte baticul pe cap în faţa celor mai în vârstă sau în faţa oaspeţilor, ca semn de respect. Membrii acestei etnii nu oferă cadouri de culoare galbenă, considerând că galbenul este un semn de nesinceritate, iar albastrul simbolizează prietenia.
Deşi căsătoria la ei se bizuie pe libera alegere, trebuie totuşi să ceară acordul părinţilor şi au voie să se căsătorească cu alte etnii. Nunta la ei este o ceremonie foarte solemnă şi complicată. Acum însă are tendinţa de simplificare şi diversificare.
Ritualurile legate de înmormântare sunt specifice. Corpul neînsufleţit al celui mort trebuie să fie pus măcar o zi sau două înainte de înhumare pe o bancă, cu capul spre icoană şi picioarele spre uşă. Sicriul nu poate să iasă pe poartă, ci numai prin uşa din spate sau pe fereastră. Cel decedat este comemorat în familie la 12, 20 şi 40 de zile, precum şi la un an de la moarte.
|