În interviul acordat redacţiei noastre domnul Budura ne-a prezentat în primul rând ce îl aduce de această dată în China:

Ceea ce mă aduce aici în China sunt două lucruri. Unul este un dor continuu de China. O dragoste de a veni în această ţară extraordinară, unde m-am şi născut. Şi probabil am acea legătură subliminară cu China, ceea ce în chineză se numeşte Yuan Fen. Iar pe de altă parte este un proiect care se desfăşoară în colaborare între Radio România, între secţia iniţiere şi departamentul de promovare a limbii chineze în străinătate din subordinea Ministerului Învăţământului din China. Un proiect care are în vedere realizarea unei serii de emisiuni care să promoveze limba chineză, dar nu numai limba chineză, ci şi civilizaţia şi cultura limbii chineze. Limba chineză este o limbă într-adevăr extraordinară, este singura limbă care foloseşte hieroglife, pictograme şi care în 5000 de ani s-au shimbat foarte puţin. Şi este singura limbă care foloseşte hieroglife, pictograme care mai este în viaţă şi este plină de vitalitate, ceea ce este un lucru extraordinar. Şi nu numai atât, este o limbă care dovedeşte, în societatea postmodernă, în societatea informaţională, atât de pretenţioasă cu informaţiile, o vitalitatea ieşită din comun. Prin urmare este o limbă pe care trebuie s-o studiem nu numai ca o limba străină, ci trebuie să vedem ce are această limbă deosebit faţă de alte limbi străine. Prin urmare, probabil cu începere din luna mai noi vom demara acest proiect. Seria de emisiuni se va numi „Pământul de Mijloc", Pământul de Mijloc fiind traducerea liberă a ceea ce se numeşte China. Vom încerca să construim un edificiu care să ofere ascultătorilor români o imagine clară, vie, bine organizată a ceea ce înseamnă limba chineză şi civilizaţia limbii chineze.

Din aceste cuvinte nu a fost greu să obsevăm că domnul Budura nutreşte un sentiment de ataşament faţă de naţiunea, cultura şi civilizaţia chineză. Toţi membrii familiei dumisale, părinţii şi sora, sunt vorbitori excelenţi ai limbii chineze. Tatăl şi mama lui au studiat încă în anii '50 din secolul trecut la Universitatea Beijing. Iar actualul ambasador român la Beijing, Viorel Isticioaia, este cumnatul său. Nu am putea să nu îl amintim aici pe tatăl domniei sale, domul Ioan Romulus Budura, important sinolog, care a deţinut în anii '80 şi '90 funcţia de ambasador în China şi a contribuit mult la dezvoltarea relaţiilor dintre ţările noastre. L-am întrebat pe domnul Ioan Budura de ce a ales şi dumnealui să înveţe limba chineză: (banda 2)

Eu m-am născut în China. Şi sora mea s-a născut în China. Prin urmare avem acea legătură subliminară, acel Yuan Fen, cum spun chinezii, este un termen aproape intraductibil, pentru că are o încărcătură emoţională, foarte puternică. Este foarte greu de tradus. În al doilea rând eu cred că Chinei trebuie să-i se deau o mai mare importanţă în situaţia actuală. Şi un motiv este cât se poate de la îndemână. China este deja o mare putere economică. Şi acum totul este decis de către economie, de către puterea economică. Acum o ţară devine interesantă atunci când este o putere economică redutabilă. Prin urmare, China ar trebui să primească această atenţie în plus din partea ţărilor care există în spaţiul cultural occidental. În acest moment în România multe din informaţiile despre China vin prin intermediul surselor de informare din Europa de Vest şi din America de Nord. Prin urmare aceste informaţii au o anumită tentă, au o anumită informaţie în subliminal. Ceea ce faceţi dv. aici la Radio China Internaţional este un lucru extraordinar. Am înţeles că la dv. sunt 38 de limbi străine. Deci este o echipă extrem de puternică. Oferiţi posibilitatea ca ascultătorul să aibă informaţii de primă mână, informaţii de calitate, informaţii nepărtinitoare care vin direct de la sursă. Deci de unde poţi să obţii informaţii mai bune despre China decât din China? Prin urmare, eu dau foarte mare importanţă acestor relaţii şi acum este şi o experienţă umană. Deci eu m-am legat de China. Prin faptul că eu m-am născut aici. Prin faptul că am învăţat aici. Prin faptul că am lucrat aici. Viaţa mea în foarte mare măsură este legată de China. Dar totuşi sunt român şi bineînţeles că prima mea iubire este România. Ceea ce aş dori să fac este să arăt ascultătorilor români: China este o ţară puternică. Este o ţară modernă. Iar este o ţară cu oameni optimişti, cu oameni care ştiu să muncească, cu oameni care ştiu să se distreze, cu oameni extrem de politicoşi, care sunt conştienţi de forţa lor, care au în spate, o cultură şi o civilizaţie cu care puţini se pot lăuda. Dar care ştiu să tempereze această conştiinţă a unei istorii redutabile. De asemenea să arăt ascultătorilor români: China este o ţară foarte modernă. Deci sunt foarte multe lucruri care mă aduc în China, mă ţin în China şi mă vor readuce în China.

Stimaţi ascultători, săptămâna viitoare, propun să vorbim în continuare despre acest interviu.