După izbucnirea Războiului de Rezisnţă al Poporului Chinez împotriva Agresiunii Japoneze, Sha Ding a plecat de la Shanghai şi s-a stabilit la Chengdu. Paralel cu activitatea didactică, a continuat să desăşoare activităţi puse în serviciul luptei de rezistenţă. În 1938 s-a dus la Yan'an, fiind numit decanul interimar al Facultăţii de Literatură a Institutului de Arte care poartă numele marelui literat chinez Lu Xun. Între timp însoţindu-l pe He Long, viitorul mareşal al armatei chineze de eliberare, a participat la mai multe bătălii în regiunile ocupate de invadatorii japonezi. Pe această bază a scris două cărţi de reportaje literare: „He Long în viziunea mea" şi „Însemnări diverse în spatele inamicului".

În iarna anului 1939 s-a întors să lucreze în Sichuan. După Incidentul Wannan (în sudul provinciei Anhui) în 1941, când autorităţile gomindaniste ale lui Chiang Kai Shek au declanşat o nouă campanie anticomunistă, Sha Ding s-a retras în satul său natal unde ducea o viaţă de hihastru timp de circa 8 ani, consacrându-se creaţiei literare. Principalele opere: volumele de povestiri şi schiţe „Forţa magnetică", „Semănătorul", „Morala jivinei", „Strigătul", „Un colţ al peninsulei Kamceatka", romanele „O călătorie misterioasă", „Extragerea de aur", „Jivina încolţită", „Renîntoarcere în satul natal", dintre care, romanul „Extracţia de aur" şi nuvela „În ceainăria Qixiangju" sunt adevărate capodopere. Acestea sunt foarte apreciate dat fiind că ele reflectă aspectele mai largi ale societăţii. Limpezimea este evidenţiată de o naraţiune obiectivă, calmă, iar nota comică şi satirică este mai accentuată, ca şi din cauza ţinutei artistice grave şi profunde şi a farmecului local.

În anii de după proclamarea republicii populare, Sha Ding a îndeplinit funcţiile de preşedinte al Federaţiei Oamenilor de Literatură şi Artă din provincia Sichuan, director al Institutului pentru Literatură al Academiei de Ştiinţe Sociale din China, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor Chinezi. A continuat să se ocupe de creaţia literară. I-au apărut volumul de schiţe „Trecerea râului cu barca", romanele „Colina acoperită de stejari", „Muntele Muyu", volumul de proze scurte „Picături de apă şi colb". Aceste opere au ca tematică noua viaţa a satelor chineze, care trec prin transformări radicale şi contradicţiile complicate ce au apărut în acest proces, menţinându-şi stilul personal.