(continuăm subiectul început de ieri)

În ultimii 2 ani, locuitorii din această zonă trăiesc în sfârşit, în condiţii bune. De exemplu, familia lui Zhou Guangfei câştigă anual cel puţin 2000 de yuani renminbi din creşterea vitelor de rasă şi obţine anual o recoltă de peste 3000 de kg de porumb hibrid şi cartofi, toate cultivate în seră, cu mijloace tehnico-ştiinţifice. În plus, cu banii aduşi acasă de fiul şi nora sa, care muncesc în altă parte, venitul anual al familiei Zhou ajunge al cel puţin 10 mii de yuani.

Probabil cifra aceasta nu este ceva extraordinar pentru alţi oameni, însă pentru zona această friguroasă, care se află la o altitudine de peste 2000 de metri este un lucru fără precedent. Ani de zile, din cauză că nu exista nici un drum în această zonă, ieşirea din acest sat muntos era doar un vis pentru locuitorii din zonă. Ei trăiau izolat şi cultivau cereale folosind metode vechi, aruncînd seminţe primăvara, lăsându-le să crească natural (liber).

Acum totuil s-a schimbat. Au fost construite drumuri şi există reţea de alimentare cu apă potabilă şi curent electiric. În zonă au venit tehnicieni care i-au învăţat pe ţărani, cu mare răbdare, cum să cultive plantele în mod ştiinţific. În fiecare gosoodărie sunt crescute femele ale unei rase de bovine, cultivă cel puţin un mu, un fel de produs agricol special, şi cel puţin un membru al familiei dintr-o gospodărie este plecat în altă parte la muncă. Toate acestea s-au desfăşurat normal conform unui plan bine structurat şi au adus beneficii reale pentru mii şi mii de ţărani.

În cursul acestor 17 ani, comitetele centrale ale partidelor democratice şi al Federaţiei Naţionale a Industriaşilor şi Comercianţilor din China au organizat specialişti şi savanţi din diferite cercuri ştiinţifice în zona respectivă pentru coordonarea activităţii ţăranilor şi au contribuit la alocarea ac investiţii a 300 de milioane de yuani renminbi pentru peste 80 de obiective. Cu ajutorul acestora, peste 8.600 de cadre au făcut cursuri de perfecţionare şi peste 10 mii de persoane aflate în căutartea unui loc de muncă au găsit slujbe în altă parte.

Astăzi, problema condiţiilor de trai a ţăranilor din zona Bijie a fost, în general, rezolvată. S-au înmulţi rapid obiectivele de infrastructură în reţelele de transport şi telecomunicaţii. Tendinţa de degradare a mediului înconjurător a fost stopată eficient. Munţii, anterior pustii, sunt acum acoperiţi de verdeaţă, iar pârâurile secate au acum din nou apă de izvor cristalină.

Producţia agricolă a sporit şi buzunarele ţăranilor sunt pline de bani. În trecut, oamenii din această zonă erau săraci, iar sărăcia creştea pe măsura înmulţirii populaţiei de aici. În peste 10 ani, s-au născut cu peste 800 de mii de copii mai puţin decăt înainte în această zonă. Acum se poate vedea peste tot aici lozinci de tipul „Pământul necultivat înseamnă un an pierdut, un copil care nu merge la şcoală înseamnă o viaţă pierdută". Cele mai frumoase construcţii sunt destinate şcolilor. Salariul unui profesor este mai mare decăt cel al unui prefect din această zonă. Majoritatea copiilor de vârstă şcolară urmează cursurile şcolare obligatorii.

Cu aceasta stimaţi ascultători, am încheiat ediţia de astăzi a rubricii „Meridian economic". Realizatoarea şi prezentatoarea Chen Luping vă mulţumeşte pentru atenţie. Să ne reauzim cu bine data viitoare.