Populaţia gaoshan are înclinaţie spre artă, mai ales în împodobirea vestimentaţiei. Atât la bărbaţi, cât şi la femei, îmbrăcămintea este împodobită cu diverse obiecte realizate din scoici, dinţi de porc şi de urs, pene de păsări, blană, bronz şi argint, nasturi, tuburi din lemn de bambus, mărgele de smalţ şi flori. Broderia realizată de etnia gaoshan este foarte renumită. Modelele pentru broderie sunt în cele mai multe cazuri şerpi, ceea ce este strâns legat de mediul înconjurător în care trăiesc. De altfel, ai cunosc multe despre acest animal, care este considerat zeul lor.

Etnia gaoshan este împărţită în grupuri formate, la unele comunităţi, din câte zece de gospodării, iar la altele, din numai câteva. Ei locuiesc în case făcute din lemn, din bambus, din piatră sau în case de subsol şi colibe cu acoperişul de paie.

Comunităţile amei, paiwan, binan locuiesc în case mari de lemn cu acoperişul din paie, trestie sau lemn, iar majoritatea oamenilor din comunitatea taiya locuiesc în case mici de lemn în formă drepunghiulară, cu acoperişul de plută. O parte ddin comunităţile taiya şi saifu din localităţile Xinzu şi Miaosu îşi construiesc casele din bambus, iar o parte din comunităţile bunong şi cao locuieşte în colibe cu acoperiş de paie. Unii oameni din comunităţile paiwan, bunong şi lukai ai etniei gaoshan îşi ridică casele din piatră, atât pereţii, cât şi tavanul şi podeaua sunt făcute din piatră.

În afara comunitatea yamei, aproape tuturor membrilor etniei gaoshan le plac băutura şi fumatul. Totuşi, în cadrul comunităţii amei se interzice fumatul de către adolencenţi, iar la grupul bunong, copiii şi fetele nemăritate nu au voie să fumeze. În cadrul comunităţii cao numai bărbaţii care au împlinit 40 de ani şi femeile bătrâne au voie să fumeze, iar la comunitatea binan fumatul reprezintă un prestigiu al bărbaţilor ce depăşesc 40 de ani, femeilor fiindu-le interzis să fumeze. În ultimii ani, însă, odată cu creşterea nivelului de trai şi al gradului de informare, unii dintre ei au început să renunţe la fumat.

Mestecatul frunzelor unei specii de palmier – pinglang (Areca catechu) – o plantă medicală din ţara noastră, este o pasiune a tuturor membrilor etniei gaoshan. În cazul unora dintre ei, pinglang este folosit şi drept ofrandă la comemorarea morţilor.

Dragi prieteni, în ediţia de astăzi v-am prezentat unele din obiceiurile şi datinile etniei gaoshan din ţara noastră. Realizatoarea şi prezentatoarea Lin vă mulţumeşte pentru atenţie.