În decursul celor 55 de ani, cu toate că s-au petrecut schimbări radicale în lume, în China şi în România, relaţiile de prietenie şi cooperare dintre cele două ţări s-au dezvoltat şi s-au adâncit tot mai mult. Iată ce ne-a spus într-un interviu acordat redacţiei noastre Viorel Isticioaia Budura în ajunul Zilei Naţionale a Chinei.

„Din primul moment, odată cu recunoaşterea R.P.Chineze la 5 octombrie 1949 de către conducerea României, s-a făcut un pas decisiv în iniţierea relaţiilor între cele două naţiuni. Pentru istoria relaţiilor bilaterale, aş spune că au fost momente deosebit de importante în care cele două ţări, în ciuda contextului regional şi internaional deosebit de frământat, marcat deja de polarizarea ideologică, marcat de complexitatea unor conflicte şi a unor probleme internaţionale, pe care comunitatea globală n-a avut întotdeauna posibilitatea le soluţioneze. Cele două naţiuni şi conducătorii lor au reuşit în numeroase momente să manifeste cooperare, solidaritate, să conlucreze pentru depăşirea unor fricţiuni din zonele regionale în care existau sau în contextul internaţional.

Au fost momente în care evoluţiile regionale sau momente dificile pe plan intern create uneori şi de evoluţii şi de catastrofe naturale au alimentat şi au întărit sentimentele de solidaritate. Au fost momente precum inundaţiile catastrofale din România în anii 70, când deşi află într-un context economic intern nu foarte uşor, conducerea chineză şi întreaga naţiune au oferit asistenţă României şi au contribuit la depăşirea acestui moment. A existat în agenda aniilor 60, momentul în care România, conştientă de dificultăţile cu care se confruntă China în sectorul energetic, a oferit cu generozitate expertiza proprie atât în ce priveşte formarea specialiştilor, cât şi în dotarea cu tehnologii româneşti pentru explorarea şi exploatarea ţiţeiului din China. Au existat cooperări în domeniul energetic şi în alte zone. Există în China hidrocentrale care seamănă, pentru că modelul de construire şi de lucru este cel al hidrocentralei de la Porţile de Fier. O dovadă că expertiza românească a fost împrumutată cu cordialitate prietenilor chinezi pentru dezvoltarea sectorului energetic.

De asemenea, au existat cooperări bune de-a lungul anilor în domeniul petrochimiei, în industria textilă, în industria mecanică. A existat anul 1979 cu atingerea nivelului de un miliard de dolari în cadrul schimburilor economice bilaterale.

Au existat bune tradiţii în domeniul studiului limbii şi literaturii ambelor naţiuni. Catedre de limba şi literatura română şi respectiv chineză au funcţionat în universităţile centrale. Mulţi dintre colegii dv., ca şi dintre colegii mei, s-au format ca specialişti în cunoaşterea limbii în aceste universităţi, şi desigur au contribuit la dialogul şi vizitele care au avut loc pe diferite paliere, au alimentat interesul reciproc de multe ori concretizat în lucrări şi studii despre cultura şi civilizaţia fiecăreia din cele două naţiuni.

A existat totdeauna un dialog politic de cel mai înalt nivel. A existat o deosebită atenţie din partea celor 4 generaţii de lideri ai Chinei, care au făurit istoria acestei naţiuni. Iar în perioada mai recentă, după momentul de deschidere a Chinei către lume şi iniţierea amplului de proces şi de reforme a lui Deng Xiaoping. În perioada mai recentă, preşedintele Jiang Zemin, unul din rafinaţii cunoscători ai limbii şi culturii române a fost în România, a avut un dialog extrem de activ şi apropiat cu conducerea României după evenimentele din anii 90, deschizând o nouă etapă, desigur, în evoluţia acestora relaţii bilaterale, a alimentat un interes accentuat pe fondul evoluţiilor dinamice, faţă de progresul Chinei în evoluţiile economice şi politice din regiune şi din lume, şi desigur pe fondul ridicării profilului şi statutului României în comunitatea europeană.

În perioada mai recentă, aş spune că acest dialog politic a necesitat un efort din partea liderilor ambelor ţări pentru a ne conecta la agenda de priorităţi a fiecăreia din cele două naţiuni.

Aş încheia această scurtă retrospectivă istorică cu momentul din august anul 2003 când preşedintele României, Ion Iliescu a efectuat o vizită de stat în România, moment în care a existat primul contact cu noua generaţie de conducători ai Chinei. A existat momentul din iunie 2004, când preşedintele Hu Jintao a efectuat o vizită de stat în România, s-a configurat o agendă pentru a actualiza această prietenie tradiţională care trebuie să răspundă aşteptărilor pe toate segmentele celor două societăţi care doresc o mai dinamică legătură economică, o mai dinamică relaţie în dimensiunile ei civile, culturale, academice, tehnico-ştiinţifice. Cele două vizite de stat marchează intrarea într-o nouă fază istorică, mai substanţială, mai pragmatică.

Acest moment a răspuns vizitelor de lucru pe care prim-ministrul României, Adrian Năstase, le-a efectuat în ultimii ani."