Dragi prieteni, la microfon Lin. În precedentele două ediţii v-am vorbit despre datinile şi obiceiurile legate de Sărbătoarea Primăverii – Anul Noul Chinezesc – la minorităţile naţionale din ţara nosatră. Astăzi vom continua acest subiect.

Sărbătoarea Primăverii este o mare sărbătoare şi la minorităţile maio, tong, yao şi altele.

La minoritatea miao, în perioada Sărbătorii Primăverii, fiecare familie sacrifică porci şi oi. Se organizează un fel de ceremonie pentru recolte bogate în anul respectiv. Se cânt㠄Cântecul Primăverii", care este compus din 4 părţi: gânduri pentru primăvară, aşteptările primăverii, dragostea de primăvară şi elogiul primăverii.

Mijlocul lunii iulie, conform calendarului tradiţional chinezesc, este considerat de etnia yao Sărbătoarea Primăverii – cea mai importantă sărbătoare a acestei etnii. În preajma acesteia, fiecare gospodărie face pregătiri intense de sărbătoare, toate satele de etnie yao sunt scăldate într-o mare de cântece. În zilele de sărbătoare, oamenii se adună la un spectacol numit „scena aratului". Este jucată de trei persoane, una deghizată în bou, celelalte, ţărani care ară pământul cu plugul. Cei trei dansează şi cântă, sărbătorind o recoltă bogată. Tinerii se retrag la marginea satului, cântând la instrumente muzicale tradiţionale.

Populaţia de etnie tong are obiceiul de a pescui în prima zi a anului câteva crapi mari, cu care se prepară mai multe feluri de mâncare. Masa din ziua respectivă este predominată de preparate de peşte, care simbolizează noroc şi belşug pentru anul ce vine, datorită pronunţiei identice în limba chineză a cuvintelor peşte şi belşug. La minoritatea tong se mai organizează concursuri de căţărare. Cel care urcă primul va primi un cadou din partea unui băiat sau al unei fete. De obicei, fata pregăteşte drept cadou o lucrare de broderie, iar băiatul o cutie sau o pălărie din bambus. Aceste concursuri vor dura o jumătate de lună.

Etnia gaoshan din provincia Taiwan are obiceiul de a servi la Sărbătoarea Primăverii o mâncare numit㠄mâncarea pentru viaţă lungă". Este preparată dintr-o plant㠖 muştar - în care se mai pune şi un fel de fidea scrobită. Mâncarea simbolizează viaţa lungă.

Spre sfârşitul anului, fiecare gospodărie de etnie buyi face pregătiri de Anul Nou: preparate din carne, vin şi orez. În noaptea de revelion, toată familia stă de veghe. A doua zi, în zorii zilei, fetele aleargă cât mai repede spre râu pentru a lua prima apa către casă. Cea mai rapidă este considerată cea mai harnică şi cea mai fericită. Începând din a doua zi a Anului Nou, rudele şi prietenii se vizitează reciproc. Perioada de sărbătoare durează până în a 15-a zi. În unele localităţi, se mai sărbătoreşte şi ultima zi a primei luni, numit Anul Mic.

La populaţia de etnie jingpo se organizează în perioada Sărbătorii Primăverii concursuri de tragere la ţintă. Oamenii se adună în dimineaţa primei zile ale noului an. Fetele ţin în mână o prijină la vârful căreia se atârnă o punguţă brodată. Cel care nimereşte firul subţirel cu care este legată punguţa va fi considerat un bun trăgător şi va fi premiat cu un castron de vin din orez.

La etnia hani, oameni petrec de două ori Anul Nou: primul- Anul Mare se petrec în octombrie, prilej cu care rudele şi prietenii se vizitează reciproc şi au loc cereri în căsătorie şi ceremonii de logodnă. Al doilea este în luna iunie, perioada în care oamenii sacrifică animale, în semn de omagiu adus strămoşilor. Se organizează şi alte manifestări festive ca de exempu datul în leagăn, lupte ş.a.

Cei mai fericiţi sunt oameni de etnie luoba, care petrec de trei ori Anul Nou. Prima dataă are loc la 1 noiembrie când se termină toate recoltele. Oamenii se odihnesc trei-cinci zile, perioadă în care se taie în fiecare gospodărie trei găini, se fac 40 de litri de vin dulce şi 20 de litri băuturi alcoolice din porumb şi se pregătesc 10 kilograme de gogoşi din făină de orez, din care se oferă cadouri decanulului de vârstă al neamului. În aceste zile, nimeni nu se ocupă cu lucrările agricole, nici de vânat şi pescuit. Apoi se fac pregătiri pentru cel de-al doilea An Nou – Anul Mare - care începe la 1 decembrie. Indiferent de recoltă, această sărbătoare este la fel de importantă. La 29 noiembrie se sacrifică porci şi vaci. A doua zi la depozitele de cereale se taie câte o găină pentru fiecare tip de cereale. De obicie trebuie tăiate 5 găini. Apoi cerealele se stropesc cu sângele acestora, pentru a cere o recoltă bogată în acel an. Cea de-a de-a sărbătoare de Anul Nou este la 1 ianuarie. În serile de 3 şi 4 ianuarie se aprinde un foc mare sub un copac sau într-o sală, la care oamenii în vârstă sau şeful tribului povestesc celor tineri tradiţia acestei etnii. Populaţia luoba nu are limbă scrisă. Cultura şi literatura lor au fost transmise prin viu grai din generaţie în generaţie.

Stimaţi ascultători, în ultimele trei săptămâni v-am povestit pe larg datinile şi obiceiurile legate de Sărbătoarea Primăverii – Anul Noul Chinezesc - la diferite minorităţi naţionale din ţara noastră. Realizatoarea şi prezentatoarea Lin vă mulţumeşte pentru atenţi.