Aşa cum ştiţi şi dv, China este un stat multinaţional în care conlocuiesc în armonie 56 de grupări etnice. Fiecare naţionalitate are tradiţii difertie în legătură cu Anul Nou. Dar pentru toate naţionalităţile revelionul reprezintă un moment de întregire a familiei. Indiferent unde se află, toţi membrii familiei încearcă să se întoarcă la casa părintească pentru a servi împreună ultima masă a anului şi a sta de veghe. Există consemnări istorice potrivit cărora chiar şi cei pedepsiţi cu închisoare erau eliberaţi pentru noaptea de revelion ca să servească împreună cu familia masa festivă.

Ritualurile Anului Nou la naţionalităţile han (chineză), manciuriană şi coreeană sunt similare: se adună întreaga familie, se mănâncă turte făcute din făină de orez vâscos, coluţunaşi şi diverse bunătăţi, se curăţă şi se împodobeşte casa, se lipesc pe geamuri decupaje din hârtie, iar pe rama uşii foi roşii pe care sunt scrise perechi de versuri cu urări de bine – (două lateral şi una scurtă sus) - şi se aprind petarde şi artificii

Cei mai fericiţi sunt copiii, care nu numai că pot să se îmbrace în haine noi şi pot să participe la joucl de artificii, dar şi primesc plicuri cu bani.

Oferirea de bani copiiilor la Sărbătoarea Primăverii exprimă dorinţa de a le ura acestora noroc în noul an. Chinezilor le place culoarea roşie, care simbolizează în concepţia lor vigoare, fericire şi noroc, de aceea, banii daţi copiiilor sunt în plicuri roşii. Copiii nu vor deschide plicul în faţa părinţilor sau a bunicilor, pentru că aceasta este considerat un act lipsit de respect.

Peştele este o mâncare nelipsită la masa de revelion. Acesta simbolizează belşug datorită omonimiei – peşte - belşug. De aceea peştele pus pe masa de revelion nu se mănâncă, ci rămâne pentru a doua zi – adică la anul. Timpul de petrecere se întinde până în a patra zi. În prima zi a anului oamenii îşi adresează reciproc urări cu prilejul anului nou. În această zi nu se face curăţenie în casă, nu se aruncă apa afară, nu se folosesc porţile din spate şi nu se ceartă copiii. Din a cincea zi viaţa revine la normal. În ziua respectivă se mănâncă în special coluţunaşi şi nu mai trebuie să se respecte restricţiile impuse de sărbătoare. Activităţile sărbătoreşti se încheie în a 15-a zi cu o altă zi festivă: - Sărbătoarea Lampioanelor.

Ritualurile la manciurieni sunt aproximativ similare cu cele ale naţionalităţii han. La manciurieni în noaptea de revelion se ridică la poartă o prăjină înaltă de peste 6 m, pe care se atârnă lampioane din prima zi a anului până într-a 6-a. Când se fac colţunaşii pentru masa de revelion, într-un unul se pune o monedă de bronz. Cel care o nimereşte în colţunaşii primiţi va avea noroc în tot cursul anului. În preajima sărbătorii se organizează concursuri de sărituri pe cai sau pe cămile.

La coreeni, se petrece dansând şi cântând toată noaptea de revelion. La venirea zorilor, toată lumea, îmbrăcată sărbătoreşte, adresează urări de anul nou celor în vârstă. În perioada sărbătorii, oamenii fac concursuri de tragere cu frânghie şi se sau în scrâncioburi. În noaptea celei de-a 15-a zile se organizează o reuniune festivă la care câţiva bătrâni aleşi vor urca pe „o platformă de lemn pentru privitul lunii". Aici cântă şi dansează acompaniaţi de instrumente specifice: tobă lungă, flaut şi sona.

În antichitatea Sărbătoarea Primăverii la mongoli se numea „Sărbătoarea Albă", iar primei luni a anului i se spunea „ luna albă", ceea ce însemna „noroc". La ei, în afară de colţunaşi la masa de revelion se serveşte carne din oaie, vită sau porc special preparată. Aceasta simbilizează la ei întregirea familiei. În prima zi a noului an, tinerii oferă celor în vârst㠄vinul de adio pentru anul abia parcurs", apoi băieţii şi fetele pleacă călare în pelerinaj pe la iurte, pentru a adresa urări de Anul Nou. Acest pelerinaj se încheie de obicei cu o cursă de cai între tineri.