Stimaţi ascultători, în cercurile ştiinţifice ale Chinei, Xia este considerată dinastia cea mai timpurie din istoria ţării. Dar datele istorice despre această dinastie sunt doar nişte evocări ale posterităţii, care n-au fost confirmate satisfăcător de descoperirile arheologice. Prin urmare, prima dinastie confirmată de urmele arheologice din antichitatea chineză este dinastia Shang. In ediţia de azi a rubricii Cultura chineză, vă prezentăm această dinastie.
Dinastia Shang a fost întemeiată în secolul 16 şi s-a prăbuşit în secolul 11 înaintea erei noastre. In prima perioadă, dinastia Shang şi-a schimbat capitală de mai multe ori şi s-a stabilit în cele din urmă în localitatea Yin (din apropierea localităţii Anyang, provincia Henan de astăzi). Săpăturile arheologice atestă că în această perioadă, civilizaţia chineză atinsese deja un nivel ridicat, evidenţiat şi de textele scrise pe carapece de broască ţestoasă, dar şi de cultura bronzului.
Descoperirea scrierilor pe carapace de broască ţestoasă a fost întâmplătoare. La începutul secolului trecut, un ţăran din satul Xiaotung la nord-vest de Anyang, provincia Henan de astăzi, a găsit nişte carapace de broască ţestoasă şi oase de animale şi le-a vândut drept ingrediente pentru medicamente. Savanţii au descoperit pe aceste carapace şi oase nişte semne străvechi şi au stabilit în urma cercetării şi documentării că scrisurile gravate pe aceste carapace reprezintă cuvinte în limba dinastiei Shang şi că satul Xiaotun este pe ruinele capitalei acestei dinastii amintite în scrierile antice.
Descoperirea şi săpăturile arheologice la ruinele Yin reprezintă cea mai importantă descoperire arheologică a Chinei din secolul 20. De la prima campanie de săpături arheologice în 1928 şi până acum, au fost scoase la iveală numeroase relicve preţioase, inclusiv texte săpate pe carapace de broască ţestoasă, obiecte din bronz şi altele.
Scrierea pe carapace de broască ţestoasă este foarte veche. Pentru a grava semnele, carapacele ca şi oasele de animale, trebuie să fie supuse prelucrării: curăţare, tăiere şi şlefuire. După aceea caracterele se încrustează pe ele cu un cuţit. Apoi sunt trecute prin foc şi pe carapace şi oase apar nişte fisuri, care reprezintă scrierea de pe acestea, cea mai veche formă de limbă scrisă din ţara noastră. Până în momentul de faţă au fost descoperite la monumentul Yin peste 160 de mii de bucăţi de oase cu caractere gravate. Unele sunt intacte, altele sparte. Potrivit datelor, numărul hieroglifelor gravate pe aceste oase totalizează peste 4.000, dintre care circa 3.000 sunt confirmate şi documentate de savanţi, care au descifrat peste o mie dintre ele. Restul sunt nedescifrabile sau nu au un sens unic. Prin aceste peste o mie de caractere se pot cunoaşte aspecte politice, economice şi culturale ale dinastiei chineze Shang.
Cea mai timpurie lucrare dedicată cercetării scrierii pe carapace a fost publicată de savantul Liu E în anul 1913. Cunoscutul istoric şi scriitor chinez Guo Moro a editat în anul 1929 cartea Cercetare a scrierii gravate pe carapacele de broască ţestoasă". Acestea sunt două lucrări importante în acest domeniu. La ora actuală profesorul Qiu Xigui de la Universitatea Beijing şi profesorul Li Xueqin de la Institutul de Cercetare a Istoriei din China sunt doi savanţi renumiţi, care şi-au consacrat eforturile muncii de cercetare a scrisului gravat pe carapace.
Alături de caracterele gravate pe oase, vasele de bronz sunt de asemenea obiectele cele mai reprezentative pentru perioada dinastiei chineze Shang. Acum 3.000 de ani, tehnica bronzului din China a atins un nivel destul de ridicat. De la vestigiile Ying au fost exhumate câteva mii de obiecte de bronz, printre care amintim un vas pătrat cu o greutate de 875 de kg, o înălţime de 133 de cm, lungime de 110 cm şi lăţime de 78 de cm. Este un obiect reprezentativ pentru cultura bronzului din antichitatea chineză.
Săpăturile arheologice şi cercetările ştiinţifice au atestat că în timpul dinastiei Shang, au apărut primele formaţii statale şi sistemul de proprietate privată şi atunci s-a inaugurat epoca civilizaţiei în istoria Chinei.
|