Grotele Longmen se află în periferia sudică a oraşului Luoyang, din centrul Chinei, la o distanţă de numai 13 de centrul localităţii. Râul Yihe desparte aici doi munţi şi pe versanţii acestora, pe ambele maluri, sunt peste 2.000 de grote cu peste 100.000 de statui ale lui Buddha sculptate. Construcţia Grotelor de la Longmen a început în anul 494 şi a fost întreruptă de mai multe ori din cauza unor evenimente sociale, întinzîndu-se pe o perioadă de peste 500 de ani. Majoritatea grotelor au fost săpate şi amenajate în timpul dinastiei Wei de Nord, între secolele 4 şi 6, şi în dinastia Tang, între secolele 7 şi 10. De aceea, statuile lui Buddha din Grotele de la Longmen au stiluri artistice diferite, formate în cursul celor două dinastii.

Grotele Binyang sunt cele mai vizitate din toate. Grota din mijloc a fost săpată în dinastia Wei de Nord, iar celelalte două, una la sud şi alta la nord, au fost construite mult mai târziu. Grota din mijloc are o înălţime de 9,8 metri. În centrul grotei se află statuia lui Sakia Muni, întemeietorul budismului, iar în stânga şi în dreapta lui se află statuile unui discipol şi a unui Buddha mai mic. În centrul boltei grotei, este sculptată o uriaşă floare de lotus. Ghidul nostru, domnişoara Song Qing, ne-a explicat că statuile din grota Binyang pot fi considerat mostre ale sculpturii în piatră din dinastia Wei de Nord: 

„În perioada dinastiei Wei de Nord, oamenii subţiri erau consideraţi frumoşi, aşa că toate statuile de Buddha au feţele slabe şi gâturile lungi. Îmbrăcămintea este lungă, iar gulerele au colţuri drepte",

În grotele Binyang de Nord şi Binyang de Sud, am observat că statuile lui Buddha sunt în stilul dinastiei Tang. În cele două grote, principala statuie a lui Buddha îl înfăţişează pe Maitreya, Buddha agreat de populaţia chineză din acea vreme. Toate statuile sunt corpolente, cu o expresie serioasă a feţei, ce corespunde concepţiei populaţiei din dinastia Song privind estetica.

Pe lângă cele trei grote Binyang, merită a fi vizitată şi Grota celor 10.000 de statui ale lui Buddha, care a fost săpată în anul 680. În grotă sunt în total 18.000 de statui mici cu înălţime de numai 4 centimetri, sculptate pe pereţii de nord şi de sud din stâncă ai grotei.

În afara Grotei celor 10.000 de statui ale lui Buddha, sunt două statui ale apărătorilor budismului, care, spre deosebire de alţi herculeeni din dinastia Wei de Nord, au muşchii exageraţi, semn că sculptorii din acea vreme şi-au însuşit foarte bine principiul anatomiei artistice. Regretabil este faptul că cei doi lei de piatră de lângă cei doi apărători au fost furaţi în anii 30 ai secolului trecut şi se află acum în două muzee din Statele Unite.  

Când eram gata să părăsim Grota celor 10.000 de statui ale lui Buddha, am auzit sunete groase de corn venind din depărtare. Ghidul nostru ne-a spus că a început spectacolul în care Wu Zetian aduce ofrande lui Budddha. Wu a fost prima împărăteasă din istoria Chinei care a cârmat ţara. În viaţa ei a vizitat de multe ori Grotele de la Longmen.

Templul Fengxian reprezintă cea mai mare şi cea mai frumoasă grotă dintre toate. Are o adâncime de 40 de metri şi o lăţime de 36 de metri. În grotă, principala statuie a lui Buddha are o înălţime de 17 metri. Buddha seamănă mai mult cu o femeie şi are corpul plinuţ, sprâncenele precum un crai nou şi faţa zâmbitoare.

De regulă, din statuile lui Buddha, majoritatea au înfăţişare de bărbat. De ce Buddha din templul Fengxian seamănă cu o fată? Circulă o poveste potrivit căreia statuia a fost făcută în timp ce Wu Zetian era la putere şi este foarte probabil ca, din motive politice, faţa lui Buddha să fi fost zugrăvită aşa cum arăta împărăteasa.

În China, în afară de Grotele de la Longmen, şi grotele de la Dunhuang şi Yungang au aceeaşi faimă. Deosebirile lor constau în faptul că cele de la Longmen sunt autohtone şi statuile înfăţişează oameni de naţionalitate han pe când în celelalte grote, statuile lui Buddha au înfăţişarea unor oameni din regiunile vestice ale Chinei. În plus, în grotele de la Longmen, au fost descoperite peste 2.800 de plăci de piatră gravate care pot fi considerate capodopere ale artei caligrafice chineze.