Născută în primii ani 80', Zhang Yueran a început să scrie la vârsta de 14 ani şi nu după mult timp scrierile sale au fost publicate în cunoscutele reviste literare din China.
Acum ea studiază la Universitatea Naţională din Singapore, unde se specializează în cursuri de computer. „Zece poveşti de dragoste" este al 5-lea volum al său publicat.
Acest titlu simplu descrie exact ce poate descoperi cititorul doar privind coperta cărţii. Dar numai titlul este tradiţional la această carte, deoarece toate poveştile sunt deosebit de neobişnuite, în care multe personaje nici nu au nume.
În ochii lui Han Rui, editorul volumului "Zece poveşti de dragoste", stilul lui Zhang Yueran de a scrie este unic.
"Cuvintele ei seamănă cu un om care nu îşi poate păstra picioarele pe pământ sau care zboară în loc de a merge. Poţi simţi mereu suprarealismul în scrierile sale şi descoperi, citind cartea, multe cuvinte inventate de autoare."
Zhang Yueran crede că aceste zece poveşti diferă considerabil de scrierile sale anterioare. Experienţa vieţii în străinătate a jucat un rol important în creaţiile sale, marcate de multe conflicte intense, intrigi şi personaje stranii.
În cele zece poveşti, Zhang Yueran vrea să transmită cititorilor percepţa ei despre dragoste, o emoţie limitată la dragostea între un bărbat şi o femeie.
„Cred că dragostea nu este uşor de clasificat. În opinia mea, putem spune doar dacă dragostea este adâncă sau superficială. Acesta este standardul meu de a măsura dragostea. Sunt diferite feluri de iubire, de exemplu, afecţiune frăţească, prietenie, precum şi iubirea dintre două generaţii... sau toate acestea la un loc. Singura diferenţă care se face constă în profunzimea iubirii."
În romanul ei, putem citi despre "vărsări de sânge, lacrimi, despărţiri şi pierderi" şi despre durerea provocată de această iubire profundă.
În cercurile literare din China, Zhang Yueran este considerată drept unul dintre „scriitori post-optzecişti". Scriitorii acestei generaţii sunt uniţi nu numai prin succes şi celebritate, cât şi prin personalitatea asemănătoare care le influeanţează creaţiile.
„Fiind prima generaţie de după aplicarea politicii ;, neavând fraţi sau surori, noi trebuie să facem faţă singurătăţii, pe care o cunaoştem încă de la naştere. Este mai puternică dorinţa de a ne exprima sentimentele şi de a face declaraţii altora. Prin urmare, sunt obişnuită să vorbesc singură, şi totodată, a scrie reprezintă un alt mijloc de a discuta cu mine însămi."
În prefaţa acestui roman, Zhang Yueran îşi exprimă concepţia ei asupra dragostei prin următoarea metaforă: „Dacă vrei să urmezi exemplul ei acum, închide ochii şi gândeşte-te la fericirea şi necazurile tale legate de dragoste".
„Relaţiile dintre dragoste şi oameni seamănă, probabil cu un torcător şi partenerul lui, biciul. Biciuirile îl ajută să roteze în continuare, dar totodată, îi aduce dureri şi chinuri. Oricum, nu trebuie să te concentrezi asupra durerilor. În schimb, ar fi mai bine să închizi ochii, cum fac eu, şi să asculţi liniştit vântul, care este duetul biciului împreună cu torcătorul."