Născută în 1950, Zhang Kangkang este una dintre renumitele scriitoare contemporane din China. În cei peste 30 de ani de carieră, ea a publicat romane, eseuri şi numeroase articole.

Ea nu este o scriitoare foarte productivă, dar romane sale sunt bine cunoscute în întreaga Chină. Cu puţin timp înainte, i-a fost acordat Premiul special pentru literatură din China pentru ultimul ei roman, Zuo Nü, sau "Femei gălăgioase" (Uproarious Women), apreciat de regizorii defilm şi care va fi ecranizat în curând.

Numele ei, Kang, în limba chineză înseamnă revoltă. Zhang Kangkang a glumit o dată, spunând că numele ei i-a pus a făcut-o să aibă un spirit rebel şi să aibă o viaţă neobişnuită.

Ca mulţi contemporani ai săi, experienţa sa din timpul Revoluţiei Culturale a avut o mare influenţă asupra vieţii sale. În acei ani, Zhang s-a angajat în campania lansată de Mao Zedong, ajutându-i pe oamenii săraci din partea rurală a ţării. După ce li s-a acordat voie să se reîntoarcă în oraş în ultima parte a anilor 70', mulţi din această generaţie au început să descrie această experienţă de neuitat. A luat naştere un fenomen cultural, cunoscut ca „literatura de cicatrice", iar Zhang a devenit una dintre reprezentanţii acestui curent.

Zhang Kangkang a muncit timp de 8 ani la o fermă de stat în provincia Heilongjiang, din nord-estul ţării. În perioada aceea, ea a muncit la fel ca ţăranii. Deşi viaţa la fermă nu a fost aşa cum se aştepta, totuşi scriitoarea crede că a învăţat mult din această experienţă, care a influenţat ulterior opera sa din anii 80'. Scriitoarea Zhang Kangkang, care a cunoscut şi aspectele vieţii la sate şi a trăit multe experienţe, a acumulat multe cunoştinţe care i-au fost utile mai târziu în cariera sa.

Zhang Kangkang a devenit scriitoare profesionistă după ce a fost admisă în Asociaţia Scriitorilor din provincia Heilongjiang, în 1979, şi de atunci a obţinut deja diverse premii naţionale pentru romane şi eseuri. Primul roman al ei, numit „Partenerul Invizibil", a fost publicat în 1975.

În comparaţie cu alte scriitoare contemporane, scrierile lui Zhang evită gândirea raţională. În romanul "Partenerul Invizibil", ea a spart regulile obişnuite ale regulilor narative şi a încercat să surprindă şi trăsăturile psihologice ale personajelor. Simbolismul este bine folosit aici pentru a arăta că în inima fiecărui om există un "partener invizibil". Romanul acesta, marcat de introspecţii psihologe, reflectă percepţia scriitoarei asupra societăţii şi vieţii.

Cât despre carieră, Zhang a oferit un zâmbet frumos, spunând că seamănă cu un ţăran care adună seminţe de susan în câmp, cu diferenţa că ea strânge materiale, inclusiv cuvinte şi caractere, pentru romanele la care lucrează zi de zi.

Zhang Kangkang a subliniat că ea este un scriitor feminin, dar nu o feministă. Fiind femeie, crede că o relaţie armonioasă este cheie pentru o societate stabilă, adăugând că ea a devenit mai matură prin scriere, ceea ce este mai important decât însăşi opera sa.

„Nu vreau să fiu o persoană care se plânge mereu de viaţă. Cel mai important lucru pe care l-am realizat prin scriere este că omul trebuie să fie un individ sănătos. În acest sens, operele literare sunt doar produse secundare. Sper să pot deveni un om tenace, prietenos şi în acelaşi timp tolerant. Cred că sunt pe cale de a realiza acest obiectiv, iar transformarea este mult mai importantă decât opera mea", a conchis Zhang.