Spectacolul nu a fost o simplă paradă de modă, ci a îmbinat ţinutele extraordinare realizate de creatoarea Doina Levinţa cu pantomima, muzica, dansul şi luminile. Suntem obişnuiţi cu prezentările de modă în care modelele defilează pe scenă rigid, fără nici o expresie a feţei. Costumele sunt în prim plan, iar fetele care îmbracă respectivele ţinute în plan secundar. Regizorul Dan Puric a încercat să prezinte cele 300 de costume aduse din ţară într-o manieră cu totul diferită. Costumele au fost prezentate prin scurte scene de teatru, fără legătură între ele. Spre exemplu, rochia obişnută de toate zilele pentru tinere a fost prezentată de un grup de 4 băieţi şi 4 fete, care dansau vioi în acompaniamentul unei melodii chinezeşti. Rochia de mireasă, în diferite variante, a fost prezentată de 8 fete. Supriza plăcută a fost aceea că fetele au coborât de

pe scenă, şi-au ales din rîndul spectatorilor câte un „ mire", apoi, ţinându-se de mână, au urcat pe scenă şi s-au prezentat în acompaniamentul melodiei de nuntă şi în aplauzele asistenţei.

Au fost prezentate în total 300 de costume aparţinând creatoarei de modă Doina Levinţa. A fost un spectacol plin de fantezie, farmec şi surprize, în care regizorul Dan Puric nu a respectat regulile unui spectacol de modă convenţional, ci a căutat să îmbine armonios parada modei, pantomima, mişcările scenice, muzica, dansul şi luminile, combinând în mod satiric stilul solemn cu liricul, oferind spectatorilor un veritabil regal de artă şi bun-gust.

În concepţia lui Dan Puric, omul nu trebuie să fie " sclavul" costumului, costumele nu reprezintă moda propriu-zisă, ci partenerul şi aliatul celui sau celei care le poartă. Costumele au suflet numai când sunt purtate de om. Să-l ascultăm pe Dan Puric, explicând concepţia sa regizorală a teatrului de pantomimă: ( sunetul 1 )

"În primul rând nu este chiar un teatru de pantomimă, este un teatru internaţional care foloseşte printre altele şi pantomima, ca mijloc de expresie. Este un spectacol care a pornit de la ideea unei parade de mode, o defilare de modă cum se spune, pe care eu am schimbat-o pentru că într-o paradă de modă, femeile sunt folosite ca un obiect, pentru a însufleţi costumul. Eu aici am inversat. Am zis - costumul e mai puţin important decât femeia. Femeia are o putere extraordinară care se numeşte feminitate şi care însufleţeşte nu numai costumul, ci şi bărbatul. Este un spectacol care vorbeşte de puterea erotică, puterea de seducţie şi, în general, puterea emoţională a femeii, este un spectacol dedicat puterii feminine."

Întrebat de ce a dat spectacolului prezentat la Beijing titlul "Hic sunt leones", Dan Puric a explicat: ( sunetul 2 )

"Da, în limba latină, în limba Imperiului Roman, <> înseamnă <>. Când Imperiul Roman nu reuşea să cucerească un teritoriu, punea pe hartă nişte steguleţe mici, pe care era scris " Hic sunt Leones" - aici sunt lei, adică pericol. Atenţie pericol!Şi atunci am zis că orice apropiere de femei este un risc pe care ni-l asumăm cu toţii. Am zis femeia nu este inferioară bărbatului, nici bărbatul nu este superior femeii, nici nu sunt egali, ci sunt unici. Iar orice raport cu femeia este un risc. Dar este un risc ce oferă o mare plăcere."

Demn de menţionat că pentru contribuţiile sale la dezvoltarea pantomimei, regizonul Dan Puric a fost onorat cu Premiul UNESCO pentru dezvoltarea culturii , Premiul UNITER pentru pantomimă şi alte distincţii.

Este primul turneu în China al trupei de pantomimă Dan Puric, care a susţinut un spectacol şi la Qingdao, oraş de pe coasta estică a Chinei. Turneul Trupei lui Dan Puric, organizat sub auspiciile Ministerului chinez al Culturii, Companiei de impresariat artistic din China şi ambasadei române la Beijing face parte din manifestările consacrate împlinirii a 55 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre China şi România.

Dragi prieteni, v-am vorbit despre turneul în China al Trupei de pantomimă Dan Puric din România.