 În aprilie 2002 a fost inițiat un proiect ce vizează renovarea a 56 de vechi gospodării din partea veche a orașului Lhasa, capitala regiunii autonome Tibet, proiect care beneficiază de fonduri guvernamentale în valoare de 70 milioane de yuani (8,45 milioane de dolari). Din cele 56 de vechi gospodăprii tibetane ce fac obiectul proiectului, 47 aparțin unor tibetani obișnuiți. În condițiile dezvoltării economiei și îmbunătățirii condițiilor de trai ale localnicilor, aceștia doresc să trăiască în case mai spațioase și mai curate, în locul încăperilor mici și neconfortabile în care își duc viața în prezent.
Pentru autoritățile locale, proiectul de renovare urmează să permită locuitorilor să trăiască într-un mediu curat și sigur, la standarde înalte în ceea ce privește igiena și siguranța lor.
Orașul are, de asemenea, șansa de a-și îmbunătăți infrastructura, cum ar fi construirea unor sisteme moderne de alimentare cu apă și energie electrică.
Administrația pentru Patrimoniu Cultural din Lhasa a subliniat că se impune protejarea relicvelor culturale, a gospodăriilor tradiționale tibetane,
precum și a arhitecturii și stilului de viață al vechiului oraș, ce se întinde pe nu mai puțin de 130 de hectare. Activitatea de protejare a moștenirii culturale tibetane ar contribui la continuarea și dezvoltarea tradiției culturale a aorașului Lhasa, precum a obieciurilor folclorice și a diferitelor arte precum poezia, dramaturgia, muzica și pictura.
Drept rezultat, autoritățile din Lhasa au subliniat că orice lucrarea de renovare trebuie să fie realizată în armonie cu arhitectura tibetană tradițională și cu mediul cultural.
În aceste condiții, realizatorii lucrărilor de renovare și constructorii, din Lhasa, au realizat deja cu multă migală lucrările de restaurare a pat ru gospodării tradiționale tibetane din Lhasa, aflate în prima grupă de protecție din lista celor 56 incluse în prima grupă de obiective istorice și culturale protejate.
Un exemplu al valorii arhitectonice și istorice este constituit de un alt obiectiv, imobilul Akandg, situat aproape de mănăstirea Jokhang, care a fost renovată prima dată în anii 70 din secolul trecut, lucrările de atunci fiind însă insuficiente. Planul a prevăzut deplasarea către sud, cu 2 sau 3 metri, a imobilului respective față de mănăstirea Jokhang, cu realizarea unui mic culoar pentru a-i ajuta pe turiști să iasă afară în cazul producerii unor incendii.
Yang Pei, official al primăriei din Lhasa, responsabil cu acest proiect, a declaratr că biroul de urbanism local a angajat constructorii tibetani, care sunt specializați în realizarea de construcții folosind pietre, pământ și alte materiale din zonă, asigurându-se astfel continuitatea arhitectonică simultan cu trăinicia construcțiilor.
Darma Ratana, un om de afaceri nepalez în vârstă de 75 de ani, trăiește de 63 de ani pe strada Barkor din Lhasa, pe care se află multe dintre casele tradiționale tibetane incluse în proiectul amintit. El locuiște acum într-o casă spațioasă și luminioasă, mult deosebită de cea mică și lispită de comfort în care stat până nu demult.
Pe lângă prioritatea păstrării tradiției și patrimoniului cultural locale, autoritățile din Lhasa sunt receptive și la ideile locuitorilor caselor în cauză. De exemplu, autoritățile localșe au aflat, în urma unui sondaj de opinie , că numai 30% dintre localnici doresc instalarea de toalete private în propriile case. Soluția găsită de constructori a fosrt realizarea câze unei toalete la fiecare etaj al caselor în cauză. În același timp, toaletele publice construite în vechiul stil au fost renovate și sistemul de canalizare a fost îmbunătățit, în urma cererilor localnicilor în vârstă.
Indiferent de schimbări, "vechiul oraș Lhasa va rămâne cel mai bine păstrat vechi oraș din China", conchide Minyak Choskyi Gyaltsen, un binecunoscut arhitect Tibetan.
|
