Ca şi civilizaţia multimilenară chineză, cea a Imperiului Roman s-a bucurat de o faimă mondială de-a lungul vremurilor. Expoziţia din Italia intitulat㠄Civilizaţia Imperiului Roman" este una dintre aceste expoziţii, prima de acest gen organizată la Beijing. La ceremonia inaugurală, ministrul chinez al culturii, Sun Jiazheng, a vorbit despre semnificaţia contactelor dintre cele două civilizaţii: „Încă din timpul dinastiei Han de est din ţara noastră (25-220 e.n.) au început contactele prieteneşti între China şi Imperiul Roman. Pe lângă faptul că oferă un adevărat regal al bunului simţ, expoziţia „Civilizaţia Imperiului Roman" prezintă vizitatorilor modul în care populaţia din acest imperiu antic a reuşit să asimileze civilizaţia avansată a altor naţiuni, pentru a–şi îmbogăţi propria civilizaţie. După părerea mea, aceasta are o semnificaţie foarte actuală pentru noi."

La această expoziţie sunt expuse 173 de relicve datând din perioada cuprinsă între secolul 8 î.e.n. şi secolul 2 e.n. Dintre exponate amintim statuia de marmură Venus - înaltă de 2 metri, statuia de marmur㠄Un bărbat din Persia" şi altele. O bună parte din exponate au fost descoperite în ruinele Pompei şi Herculanem, oraşe antice, dispărute în urma erupţiei vulcanului Vesuvius. Picturile, sculpturile, obiectele artinazale, obiecte de uz curent şi alte obiecte expuse dau o imagine, din punct de vedere politic, economic, cultural şi social, a vieţii din acea perioadă a Imperiului, şi a prosperităţii acestuia, ca şi a nivelului civilizaţiei de acum 2000 de ani la care a ajuns faimosul stat din sudul continentului european.

Cealaltă expoziţie din Italia, deschisă în această perioadă în Muzeul Naţional, este „Veneţia în perioada secolelor 13-18". Ea reuneşte 300 de exponate de mare valoare din colecţia multor muzee din Italia. Costumele, ţesăturile, încălţămintea, pălăriile, ochelarii, evantaiele, voalurile etc. înfăţişează viaţa italienilor din acea perioadă şi înflorirea Veneţiei cu sute de ani în urmă.

Antonio Marzano, ministrul italian al producţiei, sosit la Beijing pentru a inaugura cele două expoziţii italiene, a spus: „Pentru cunoaşterea reciprocă a ţărilor noastre este necesară cunoaşterea trecutului celeilalte părţi. Aceste două expoziţii ajută la mai buna cunoaştere reciprocă a popoarelor noastre."

De asemenea, zilele acestea este deschisă în saloanele Muzeului Naţional din China şi expoziţia relicvelor culturale din Japonia. Directorul Muzeului din Nara, Washizuka Hiromitsu, a declarat că tocmai pe baza asimilării culturii chineze şi a celei din Peninsula Coreeană s-a format cultura japoneză. El a spus:„Civilizaţia niponă s-a format asimilând multe elemente esenţiale ale civilizaţiei chineze şi coreene. Dar aceasta nu a fost o simplă copiere, ci o recreaţie şi îmbogăţire."

La 1 iulie anul acesta s-au împlinit 7 ani de la revenirea Hong Kong-ului sub jurisdicţia Chinei. Expoziţia „Hong Kong în ultimul secol" deschisă tot zilele acestea la Muzeul Naţional, prezintă publicului vizitator evoluţiile survenite în ultimul secol, procesul de transformare a zonei într-o metropolă internaţională. Observând fotografiile, picturile, obiectele de uz şi alte exponate provenite din Muzeul istoric din Hong Kong se poate constata că în acest oraş tradiţia se îmbină armonios cu modernismul, cultura chineză cu cea occidentală.

O mulţime de expoziţii reunite în Muzeul Naţional constutie un punct de mare atracţie pentru locuitorii Beijing-ului şi pentru turiştii veniţi din provincie. Doamna Guo Mingri, care a venit din Mongolia Interioară în vizită la Beijing, a remarcat: „ Nu m-am aşteptat că în perioada şederii mele pentru câteva zile la Beijing am ocazia să vizitez atât de multe de expoziţii interesante pe care nu le pot vedea în oraşul meu. Vizitarea acestor expoziţii îmi oferă o deosebită satisfacţie spirituală şi îmi îmbogăţeşte mult bagajul de cunoştiinţe. Sunt realmente încântată."