In anul 283 înaintea erei noastre, împăratul statului Zhao a primit un obiect de jad, fără pereche în lume, care i-a plăcut în mod deosebit.

Impăratul statului Qin, vecin cu statul Zhao, auzind despre acest lucru, căuta în fel şi chip să obţină pentru sine această comoară. Astfel, i-a trimis un mesaj împăratului statului Zhao, spunîndu-i că vrea să primească jadul în schimbul a 15 oraşe.

Pe vremea aceea, statul Qin era cel mai puternic pe plan militar. Primind mesajul, împăratului Zhao îi era foarte greu să se decidă, întrebîndu-se pe sine: „i-o dau sau nu i-o dau?"

Tocmai în acest moment de cumpănă, cineva i-a indicat împăratului Zhao o persoană pe nume de Lin Xianru şi i-a spus că acesta este capabil să rezolve această problemă spinoasă, pentru că este înzestrat atît cu înţelepciune, cît şi cu curaj. Acceptînd propunerea, împăratul l-a trimis pe Lin Xianru să ducă comoara în statul Qin.

Impăratul Qin dorea acest jad, dar nu voia să dea în schimb cele 15 oraşe.Văzînd că a sosit trimisul special al statului Zhao împreună cu jadul, împăratul Qin s-a bucurat din cale afară, însă l-a primit cu îngîmfare. Din vorbele şi faptele împăratului Qin, Lin Xianru a constatat că statul Qin nu are nici cea mai mică intenţie de a schimba jadul cu oraşele. Astfel, el l-a trimis pe un însoţitor de-al său să ducă pe furiş jadul înapoi în statul Zhao. Iar în palatul statului Qin, Lin Xianru a dezvălut cu o indignare îndreptăţită înşelăciunea împăratului Qin. Neavînd încotro, împăratul Qin l-a lăsat pe Lin Xianru să se întoarcă în ţară.

Pentru că în lupta diplomatică cu statul Qin, Lin Xianru s-a arătat înţelept şi curajos, salvgardînd suveranitatea statului Zhao, la întoarcerea sa în patrie, a fost numit în funcţia de prim-ministru. Deci, avea o funcţie mai importantă decît Lian Po. Ceea ce l-a făcut pe acesta să fie foarte invidios.

Odată, Lian Po mergea călare pe drum şi a văzut un convoi de căruţe venind de departe. La un moment dat, convoiul s-a oprit şi după puţină şovăială, s-a îndreptat într-o altă direcţie. Cînd a aflat că era convoiul prim-ministrului Lin Xianru, Lian Po a fost satisfăcut, crezînd că lui Lin Xianru i-e frică de el.

Supăraţi, subalternii lui Lin Xianru considerau că funcţia acestuia era mai înaltă decăt cea a lui Lian Po, iar Lin nu avea nici un motiv să se teamă în faţa lui Lian. Lin Xianru a răspuns prin surprinderea subalternilor săi, surîzînd: „Spuneţi voi, cine e mai tare? Generalul Lian Po sau împăratul Qin?" „Fără îndoială că împăratul Qin este mai tare", au răspuns la unison subalternii. Lin Xianru a continuat:"Dacă împăratul Qin este mai tare, iar eu am îndrăznit să-l ocărăsc în faţă, pot eu oare să mă tem de generalul Lian Po? Nu vreau să mă confrunt cu el, deoarece, tocmai din cauza mea şi a lui Lian Po, statul Qin n-a îndrăznit să ne invadeze ţara. Dacă eu şi generalul Lian Po luptăm unul contra altuia, confruntarea noastră se va solda cu rănirea ambelor părţi, ceea ce va fi defavorabil statului."

Aflînd starea adevărată a lucrurilor, emoţionat de spiritul lui Lin Xianru care punea interesele statului presus de orice, Lian Po s-a dezbrăcat de haină şi s-a dus cu o creangă cu spini la reşedinţa primului-ministru Lin Xianru să-i ceară în genunchi iertare. Lin Xianru l-a rugat să se ridice şi să se îmbrace. De atunci, cei doi au devenit prieteni foarte buni.

Ei l-au ajutat cu toată sinceritatea pe împăratul Zhao să administreze statul. Aflînd despre unitatea statului Zhao, statul Qin n-a mai îndrăznit timp de peste zece ani să lanseze atacuri asupra acestuia.

Realizator: Luo Dongquan