Toate ţările aflate în criză fac economii în administraţia publică şi la salarii. Letonia a redus salariile de stat cu 35%, iar numărul agenţiilor publice a fost redus la jumătate. A închis, de asemenea, jumătate din numărul de spitale şi a concediat profesori.

Estonia, Lituania, Ungaria, România şi Bulgaria au realizat reforme similare, deşi nu la fel de radicale. Lituania, de exemplu, a aplicat o reformă a învăţământului superior pentru a îmbunătăţi eficienţa şi calitatea. Şi, deşi veniturile de stat au scăzut odată cu recesiunea, forţând câteva ţări să crească impozitele pe valoarea adăugată, nici una nu a crescut impozitele pe venit şi nici una dintre cele şapte ţări care a avut impozit forfetar pe venit nu l-a abandonat. Ca urmare, aceste ţări au ieşi din criză mai productive.

Contrar aşteptărilor, au fost înregistrate tulburări sociale minime. Nici extremiştii de dreapta, nici cei de stânga nu au profitat. În alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2009, partidele de centru-dreapta au fost câştigătoare în majoritatea celor zece ţări din Estul Uniunii Europene. Mai mult, partidele de centru-dreapta guvernează în nouă dintre ele, doar Slovenia fiind excepţie.

Dreapta liberală nu a fost niciodată mai puternică în Europa de Est. Comuniştii au fost reduşi la tăcere, iar socialiştii nu par să aibă forţă de răspuns. Extrema dreaptă a pierdut sprijinul în mai toate ţările, cu excepţia Ungariei. În 2010, partidele de centru-dreapta au câştigat trei victorii surpriză: în Republica Cehă, Slovacia şi Letonia. Noul ministru de externe ceh, Karel Schwarzenberg, a declarat că a "câştigat pentru că a spus adevărul. Populismul nu mai este popular". Cea mai remarcabilă a fost victoria prim-ministrului leton Valdis Dombrovskis şi a coaliţiei sale, care a crescut cota în Parlament de la 45 la 63%, deşi PIB-ul a scăzut anul trecut cu 18%. Dombrovskis a dat vina pe predecesorii săi, iar alegătorii l-au văzut în mod clar ca fiind personajul credibil care le poate rezolva problemele.

Alte trei ţări din regiune - Ungaria, Letonia şi România - au apelat la programele de urgenţă stand-by ale Fondului Monetar Internaţional (FMI). UE a oferit la rândul ei finanţare, în timp ce Banca Centrală Europeană, care ar fi putut da credite swap, nu a jucat nici un rol.

Ca urmare a soluţionării crizelor, ţările est-europene ale UE arată mai bine decât vechile state membre din zona euro, atât fiscal cât şi structural. Din cei 12 membri care au trecut la euro în anul 2001, numai două (Finlanda şi Luxemburg) au datorii publice mai mici de 60% din PIB, pentru a compara cu nouă din cei zece noi membri UE din Est. Doar Ungaria are o datorie publică mare.

Toate acestea, împreună cu îmbunătăţirea post-criză a instituţiilor UE, contribuie la o mai mare convergenţă europeană. Chiar dacă economiile din Europa de Est arată mai sănătos decât ţările din zona euro, acestea nu bandonează proiectului european. Dimpotrivă, în acest an, în ianuarie, Estonia a intrat în zona euro.

Adaptare după China Daily

Sursa: http://www.chinadaily.com.cn/thinktank/2011-01/04/content_11789738.htm