Domnule Ambasador, ne aflăm la un eveniment aniversar dar ne apropiem şi de sfârşitul anului. Vă rog să evocaţi câteva dintre evenimentele de peste an derulate de Ambasada României la Beijing, pentru promovarea României, pe care le consideraţi relevante pentru acest final de parcurs 2010.

Suntem, într-adevăr, într-un moment în care trecem în revistă agenda anului, odată pentru că inventarul lor este ceea ce ne permite să ne raportăm la obiectivele pe care le-am avut iniţial, la aşteptările celor de acasă, ale românilor care ne-au încredinţat misiunea de a-i reprezenta aici la Beijing, şi nu în ultimul rând de a gândi, în temeiul experienţelor şi învăţămintelor din acest an, ceva mai bine pentru anul viitor.

Aş spune că anul a fost unul care a confirmat noile evoluţii, noile tendinţe vizibile în agenda bilaterală. Şi acestea, două dintre ele, dacă îmi permiteţi o concluzie analitică asupra agendei de anul acesta, două dintre ele sunt semnificative. Numărul de delagaţii a depăşit circa 250 de grupuri, de o parte şi de alta, şi nu mă refer numai la vizitele delegaţiilor oficiale ci la un ansamblu extrem de extins care parcurge de la schimbul dintre ministere, relaţii ale administraţiei centrale şi până la universităţi, administraţii locale, relaţii dintre provinciile, judeţele, municipiile şi oraşele înfrăţite din ambele ţări, şi inclusiv schimburile din domeniul tehnico-ştiinţific şi cultural. Inventarul cantitativ arată bine. Ceea ce ne-am dori este ca el să semnifice trasferul într-un registru mai aproape de temeiul relaţiilor dintre România şi China, a dinamismului pe care îl aşteptăm de la aceste relaţii. Mai pe româneşte şi mai explicit, asta înseamnă că vrem să vedem o mişcare mai amplă în rândul elementelor care ţin de preocupările de fiecare zi ale fiecărui român şi ale fiecărui chinez. Schimbul din domeniul de afaceri, relaţiile dintre întreprinderile mici şi mijlocii, iar aceasta este una dintre tendinţele de care vă spuneam. Aici camerele de comerţ locale, din diferite municipii sau judeţe româneşti şi cele din judeţele respectiv provinciile chineze au dovedit activism şi energii demne de captat în continuare, demne de sprijinit în continuare de structurile guvernamentale din ambele ţări, inclusiv de către cele două ambasade. Este o lecţie pe care ne-am bucurat să o asimilăm cât mai repede şi să fim un partener văzut de aceşti protagonişti activi ai relaţiei bilaterale, ca fiind cât mai aproape şi răspunzând aşteptărilor lor atunci când organizează acţiuni, planifică schimburi şi organizează împreună programe pe termen lung, de relaţii bilaterale.

Aş spune că relaţiile la nivel local au devenit unul din acele curente care, o forţă motrice mai explicit spus, care stimulează extrem de larg, care acum la nivel local, în ambele ţări, sunt tot mai vizibile. Aş începe cu China pentru că fiind aici sunt mai familiarizat cu ceea ce, dezvoltarea economică din ultimii 30 de ani, consecutiv politicii de reformă şi de deschidere a Chinei, a creat, ca un potenţial extraordinar de ieşire în lume a structurilor locale. De aceea, mă bucur să văd că aproape lunar avem cel puţin două delegaţii la nivel de provincie, respectiv schimburi cu judeţele din România, care stimulează un interes extrem de concret, aş spune într-o formulă convenţională dar reală, ancorat în nevoile, aşteptările şi realităţile locale foarte aproape de viaţa oamenilor, relaţiile, spuneam, între Camerele de comerţ, între asociaţiile patronale, asociaţiile de afaceri locale, între firmele mici şi mijlocii care îşi doresc să identifice nişe pentru pieţele din una din cele două ţări.

În egală măsură aş vedea o mişcare foarte interesantă la nivelul universităţilor cu dorinţa de a face împreună studii care să permită noii generaţii, cunoaşterea a ceea ce poate să facă, în contextul relaţiilor bilaterale, dar şi unui debuşeu de viitor pentru propriile speranţe. Din acest punct de vedere aş spune că anul acesta a fost semnificativ. Nu am avut evenimente extraordinare la nivel politic, dar am avut participări care au concretizat, au materializat efortul ambelor ţări de a se sprijini iniţiative cu semnificaţii internaţionale extrem de importante. Aş pomeni cu această ocazie prezenţa României la Expoziţia universală de la Shanghai, unde pavilionul României, aşa cum vă puteţi imagina, a reprezentat un efort material şi financiar consistent, dar unde prezenţa programelor cu manifestări artistice a fost extrem de notabilă, a fost extrem de bine primită de publicul chinez. În egală măsură aş spune faptul că această iniţiativă a Chinei de a oferi tuturor ţărilor o platformă de vizibilitate, de prezentare a culturii, de prezentare a elementelor ce ţin de specificul şi de personalitatea distinctă a fiecărei naţiuni a fost bine folosită de către români. Aş vrea în continuare ca ministerele de resort, organizaţiile care au asemenea preocupări, să vadă în continuare China ca o piaţă pe care oferta lor de vizibilitate pentru identificare, pentru cunoaşterea tradiţiilor culturale româneşti, în domeniul creaţiei artistice, creaţiei populare, ar găsi un recipient, un public interesant şi atent. Asta se întâmplă pentru că publicul chinez este din ce în mai la curent cu ceea ce evoluează în domeniul registrului de valoare al artei universale şi în egală măsură este un public care, cunoscând din deceniile anterioare calitatea actului artistic românesc, are aşteptările sale pentru a vedea evoluţiile recente. Sunt profund încurajat în această privinţă de începerea negocierilor pentru înfiinţarea reciprocă de centre culturale în cele două capitale. Aştept cât se poate mai curând să avem, la Beijing, un centru cultural românesc care să satisfacă aşteptările publicului de a cunoaşte cât mai bine oferta culturală contemporană românească.

Domnule Ambasador, vă mulţumesc. La mulţi ani şi dumneavoastră şi stafului Ambasadei României la Beijing şi tuturor colaboratorilor dumneavoastră.

Mulţumesc!

Dan Tomozei - CRI România