Interviu realizat cu domnul Viorel Isticioaia, Ambasadorul României la Beijing, cu ocazia evenimentului de marcare a Zilei Naţionale a României

Domnule Ambasador Viorel Isticioaia, care este mesajul pe care doriţi să îl adresaţi prietenilor chinezi la aniversarea Zilei Naţionale a României dar şi românilor rezidenţi în China?

Este reînnoirea mesajului de prietenie tradiţională pe care, în fiecare an, încercăm să-l reîmprospătăm în contextul aniversărilor legate de Ziua noastră Naţională. Anul acesta, Ambasada a avut un număr de patru acţiuni pe care aş spune că le-am gândit într-o anumită strategie de împrospătare a conexiunilor Ambasadei atât cu cei care ne sunt aproape, prietenii chinezi care au trăit în România, care au studiat, cât şi cu cei care am dori, mă refer în primul rând la generaţia tânără, să preia ştafeta legăturilor tradiţionale în continuare, în cariera lor, în preocupările lor de studiu, în călătoriile lor în lume şi să se întâlnească cât mai des, pe toate traiectorile profesionale, cu partenerii români.

Vă spuneam că am gândit aceste manifestrări legate de Ziua Naţională în primul rând cu studenţii. Am avut deja întâlniri cu cei care au fost studenţi în România, Asociaţia foştilor studenţi din străinătate, care are o secţiune cu cei care au studiat în România. Au 80 de membrii în cadrul acestei secţiuni, specialişti care, o parte dintre ei, în perioada recentă, la mijlocul lunii octombrie au făcut o vizită în România şi am avut ocazia să discutăm despre noi proiecte nutrite de dragostea lor faţă de România, de experienţa pe care o au şi mai ales de conexiunile pe care le au acum în diferite medii. Am făcut acea întâlnire nu atât ca o întâlnire festivă, de evocare a importanţei acestui moment pentru istoria poporului român, cât mai ales ca un moment în care să gândim împreună cu cei care ne cunosc, foştii studenţi în România, unii specialişti, unii dintre ei încheindu-şi cariera profesională dar acumulând o experienţă ce ne este extrem de preţioasă în gândirea unei strategii de dezvoltare a relaţiilor româneşti. Am făcut întâlnirea pentru a putea vedea ce putem face pentru ca fiecare chinez să simtă relevantă relaţia de prietenie aşa cum există ea, prin atâţia ani de când suntem împreună. Aş putea spune că întâlnirea a fost foarte bună din acest punct de vedere. A fost festivă, dar pragmatică. Pe scurt, avem vreo patru-cinci proiecte de întâlniri cu mediul de afaceri, în primul rând, şi cu mediul universitar în prima parte a anului viitor, organizate cu sprijinul Asociaţiei foştilor studenţi în România. Doi, ne-am întâlnit cu studenţii de la Universitatea Politehnică, Istitutul de Public Policy&Management tocmai pentru că ei vor fi cei care, mâine, în zone de activitate importante pentru relaţia de afaceri, pentru relaţia dintre administraţiile celor două ţări, vor fi cei care să se continue cooperarea. Luni după-amiază ne-am întânit cu studenţii de la catedra de limbă română tocmai pentru a le arăta că efortul lor de a stăpâni o limbă nu foarte uşoară pentru prietenii chinezi, o limbă latină care are o cultură veche şi în egală măsură reprezintă, bineînţeles, o complexitate în adecvarea la mesajul modern prin evoluţia limbii. Ne-am întâlnit să le povestim că ceea ce fac ei, repet, ca efort de studiu al limbii române, are o valoare practica imediată. Apoi, în perioada recentă, în fiecare săptămână, am avut întâlniri cu un grup mare industrial din China care dorea să îşi dezvolte operaţiunile pe piaţa europeană şi vedea în România o platformă de cooperare posibilă, un partener în această intrare în Europa.

Nu în ultimul rând, acţiunea de astăzi, koktail-filmul pe care l-am găzduit aici la ambasadă a dorit să se întrupeze, într-un anume fel, ca o confirmare a valorilor, principiilor care au guvernat din totdeuna relaţiile dintre România şi China. Am ales filmul „Mircea" pentru că el evocă, în formulele pe care le ştiţi, ca film de educaţie patriotică şi de tradiţie istorică pentru noi, el evocă ceea ce şi chinezii şi românii au preţuit din totdeauna: lupta pentru libertate şi independenţă. Desigur, actualmente, contextul istoric, contextul regional impune celor două ţări, şi Chinei şi României, opţiuni specifice, dar în egală măsură o agendă de cooperare internaţională şi dialog la care cele două ţări subscriu cu foarte mult activism şi, în mod specific, fiecare a avut drumul propriu pe care şi l-a ales. Chinezii respectă foarte mult noul statut regional şi internaţional ca membru al UE şi NATO, ei înţeleg că opţiunile noastre au fost întemeiate pe experienţa noastră istorică, pe alegerile care s-au făcut după 1989 şi în egală măsură şi noi respectăm ceea ce, în plan internaţional şi în plan regional, China face din ce în ce mai mult ca un protagonist activ, constructiv, în eforturile de actualizare a noii ordini internaţionale şi regionale.

De aceea, aş spune că mesajul pe care noi l-am dat prietenilor chinezi prin această serie de manifestări legate de Ziua Naţională, aşa cum le-am menţionat, a fost unul de evocare a tradiţiei, de subliniere a elementelor perene, de actualitate în ceea ce priveşte agenda bilaterală şi mai ales de a face împreună cu ei deschideri pentru cooperare viitoare indiferent că a fost vorba de proiecte în domeniul cooperării comerciale, industriale, schimburi culturale. În această privinţă, pot să vă spun că reacţia tinerilor chinezi cu care m-am întâlnit a fost cea mai optimistă, cea mai aducătoare de speranţă pentru vitalitatea şi dezvoltarea în continuare a legăturilor româno-chineze.