Un eveniment în premieră, cu o valoare culturală și emoțională deosebită, a fost găzduit miercuri de Institutul Cultural Român din Beijing, acolo unde specialiști români și chinezi în istorie și arheologie au pus față în față obiecte de ceramică aparținând Culturilor Cucuteni și Yangshao, marcate în istorie în urmă cu 3.500-5.000 de ani.

Cele două secțiuni ale expoziției cu obiecte specifice celor două culturii au fost prezentate de Lăcrămioara Stratulat, manager al Complexului Muzeal Național ,,Moldova " Iași și Prof. Dr. Camelia-Magda Lazarovici, de la Institutul de Arheologie din Iași, alături de Prof. Li Xinwei, director executiv al Centrului pentru Arheologia Lumii - CASS din Beijing.

Multiplele similitudini care pun alături cele două culturi, plecând de la tematica artistică, forma, culoarea, desenele și temele, i-au determinat pe cei trei invitați ai ICR Beijing să declare totalul interes și totala deschidere pentru un proiect comun de cercetare.

Subiectul principal ar putea viza condițiile care au condus la existența similitudinilor evidente în planul obiectelor de gospodărie și obiectelor de cult, a modului de organizare a gospodăriilor, și cel mai elocvent prin meterialul ceramic păstrat până în zilele noastre.

Gazda evenimentului, Constantin Lupeanu - directorul ICR Beijing, a subliniat că „simbolul yin-yang, socotit de întreaga lume ca fiind tipic chinez, este regăsit în spațiul românesc pe vasele ceramice Cucuteni, însă chiar și mai dinainte, în cadrul Culturii Turdaș. Mă întreb: oare în cu milenii pe Terra exista un singur trib, iar noi, românii și chinezii, suntem urmași?"

Răspunsurile sunt așteptate. Este cert că, începând din aceste zile, la Beijing a fost deschis un proiect de colaborare între specialiștii din cele două țări, primul pas fiind reprezentat de organizarea unei sesiuni științifice la care au fost puse în comun experiențe și teme de cercetare,

***

* Specialiştii în istorie identifică relaţii de contact cultural şi politic între locuitorii teritoriilor României şi Chinei de azi încă din perioada neolitică, cele mai relevante dovezi sau coincidenţe fiind legate de culturile Cucuteni-Tripolia şi Yangshao, extrem de influente în urmă cu 3500-5000 de ani. O simplă căutare alăturată a celor doi termeni oferă o serie de răspunsuri, dacă nu convingătoare, cel puţin surprinzătoare prin asemănare şi identificare. După unele surse, realizările culturii Cucuteni sunt anterioare culturii Yangshao, coincidenţele putând fi puse pe seama preluării şi apoi copierii obiectelor şi motivelor localizate în zona municipiului Iaşi de azi din România, pentru a fi translatate în China, pe valea Fluviului Galben, la Banpo (Xi'an). Extinsă, cultura Cucuteni acoperă o zonă aflată la intersecţia graniţelor de azi ale României, Republicii Moldova şi Ucrainei.

Arheologii, istoricii şi cercetătorii susţin în aprinse şi aprofundate dezbateri asemănările de necontestat ale celor două culturi dezvoltate pe teritorii aflate la mii de kilometri, singura explicaţie fiind una de contact între locuitorii celor două civilizaţii. Ştiut fiind că proto-românii au fost un popor sedentar, o explicaţie pentru apropierea culturală Cucuteni-Yangshao poate fi găsită în expediţiile nomade ale populaţiilor asiatice care au ajuns până dincolo de Pontul Euxin (Marea Neagră), marcând unul dintre viitoarele trasee ale Drumului Mătăsii euro-asiatice.

Din altă perspectivă, Prof. Univ. Dr. Anna Eva Budura susţine că străvechea şi valoroasa cultură Yangshao este anterioară culturii Cucuteni, aşa încât ceramica din spaţiul chinez „poate fi considerată primul mesager al civilizaţiei Huaxia care a ajuns până în Europa Centrală şi a găsit condiţii de înflorire maximă la Cucuteni, pe plaiurile României. Uimitoarea asemănare a celor două culturi, apropiate în unele cazuri până la confundare, a fost semnalată de unii istorici francezi încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar constatărilor lor nu li s-a acordat importanţă."

O similitudine aparte poate fi identificată în nuanţele folosite în cele două culturi: alb, roşu, negru, regăsită azi în cultura şi portul tradiţional din Maramureş şi Guizhou (minoritatea chineză Miao), dar şi în ritmul, pasul de dans şi sunetele rituale din timpul ceremoniilor. Toate aceste constatări la faţa locului generează puternicul sentiment de sat planetar în care participau şi comunicau, realizând schimburi economice şi culturale, strămoşii noştri.

* Din volumul "Statul în secolul XXI - MODELUL CHINEZ", Dan Tomozei, Editura Corint 2016