http://www.chinadaily.com.cn/opinion/2014-09/11/content_18578547.htm

De zeci de ani, diplomaţia Chinei a fost modelată de o stare de spirit care include păstrarea unei atitudini reţinute, de nealiniere, de stabilire a unui ton diferit pe relaţia cu Statele Unite ale Americii şi a ideii că diplomaţia ar trebui să servească dezvoltării economice interne.

Acest tip de gândire, valabil pentru perioada 1950 - 1970, părea să fie, până de curând, o piatră de hotar. Cu toate acestea, odată cu creşterea capacităţilor de extindere a Chinei şi cu schimbarea condiţiilor de securitate, acest model nu mai satisface nevoile, fapt care determină identificarea unui nou mod de gândire.

În cadrul unei conferinţe de lucru pe teme diplomatice, derulată în octombrie 2013, preşedintele Xi Jinping a prezentat un mesaj în care a indicat viitoarele tendinţe ale strategiei diplomatice chineze. Acţiunile diplomatice susţinute de lideri, în acest an, au arătat că vechiul mod de gândire nu mai poate defini politica externă a ţării.

În discursul său, Xi a susţinut o abordare proactivă în diplomaţia externă, ceea ce înseamnă că nu mai este nevoie să fie menţinută o atitudine reţinută cu privire la diverse teme, aşa cum s-a acţionat cu trei decenii în urmă, când China se afla în situaţia de depăşire a dificultăţilor economice. În ultimii ani, vizitele reciproce ale liderilor din China şi din ţările vecine au devenit frecvente, cu excepţia Japoniei.

Deşi relaţia cu SUA rămâne cea mai importantă relaţie bilaterală a Chinei, a fost pus un accent mai mare pe relaţiile cu ţările şi regiunile învecinate. China a realizat că ascensiunea sa va fi imposibilă fără a avea, în primul rând, unui mediu favorabil în relaţia cu vecinii.