Lapipan Wanggongwolawei provine din Thailanda. A venit la Beijing în anul 2008. Ea ne-a spus că odată ajunsă aici, a vrut să viziteze imediat hutongurile, pentru că numai aşa poţi simţi că ai ajuns, într-adevăr, la Beijing. Când era mică, o pasionau dramele în costume antice. Acum, când vede cu ochii proprii arhitectura străveche, este cât se poate de sigură că trăieşte în China.

Vietnameza Ruan Qiuxuan a venit la Beijing acum patru ani. Ea consideră strada Nanluoguxiang un punct turistic, pentru că este foarte bine aranjată. În loc să meargă acolo la sfârşit de săptămână, după-masa sau seara la fel ca ceilalţi, tânăra merge acolo dimineaţa pentru că este mai puţină lume. Numai atunci poţi simţi cu adevărat gustul şi atmosfera unui hutong, ne-a spune Ruan. De fiecare dată străbate strada de la sud la nord şi mai face şi un drum întors. Mai intră în hutongurile aflate în părţile laterale. Ei îi place magazinul în care se vinde brânza Wenyu, unde se face mereu coadă lungă.

Christine din Indonezia a venit la Beijing în 2012 în interes de serviciu. Ea este de părere că turiştii care vizitează prima dată capitala Chinei, trebuie neapărat să se plimbe prin hutonguri, pentru că acestea sunt nişte repere culturale tipice doar Beijingului. Faci doi-trei paşi şi poţi intra în hutong, uitând pentru câteva clipe de forfota din afara lui, de parcă ai intra într-o altă lume. Lui Christine îi plac micile gustări de pe strada Nanluoguxiang.