Potrivit informaţiilor, cele mai multe lucrări traduse din literatura chineză contemporană sunt lucrările lui Mo Yan, printre care amintim: „Sorgul roşu", „Pedeapsa lemnului de santal" şi altele. Cele mai multe traduceri sunt din limbile engleză, franceză şi spaniolă. Sunt şi din alte limbi, dar foarte puţine. Acest fenomen reprezintă situaţia incomodă şi jenantă în care sunt puşi scriitorii chinezi contemporani. Traducerea directă din chineză în alte limbi reprezintă o dificultate majoră în răspândirea literaturii chineze în lume.

Poetul chinez, Yi Sha care a editat revista Literatura Chineză (ediţiile în limbile engleză şi franceză), încercând să prezinte literatura chineză pentru cititorii de peste hotare, este de părere că lucrările literare chinezeşti trebuie să fie traduse în limbile lor materne de către sinologi.

"În opinia mea, traducerile trebuie realizate de traducători buni cunoscători ai limbilor materne. De exemplu, dacă traducătorul are ca limbă maternă chineză, atunci e bine să traducă din limbi străine în chineză, şi nu invers. O astfel de idee înseamnă că trebuie să aşteptăm în mod pasiv, dar calitatea traducerii este asigurată. În momentul de faţă avem puţine astfel de şanse".

Yi Sha consideră că un alt motiv, însă mai profund, al acestei aşteptări este atenţia insuficientă a cercului literar mondial faţă de literatura chineză. Şansele mici pe piaţă a lucrărilor literare chineze generate de lipsa de interes din partea cititorilor a redus, într-o anumită măsură, entuziasmul traducătorilor literari. Yi Sha:

„Astfel, rămâne să popularizăm cât mai mult scriitorii chinezi, prin acţiunea statului. Sau să instituim un fond literar pentru a stimula traducătorii străini capabili să se angajeze în traducerea literaturii chineze".

Participanţii la acest festival consideră că ţara noastră are nevoie de o platformă pentru promovarea lucrărilor literare chinezeşti. Însă cunoaşterea de către lume a literaturii chineze este un process progresiv. Bi Yufei spune:

"În dinamica dezvoltării umane, dezvoltarea materialelor este mereu înaintea dezvoltării spirituale. Aceasta este o regulă bătută în cuie. Niciodată să nu crezi că literatura şi arta chineză vor depăşi graniţele ţării înainte de "made in China", la fel ca şi pătrunderea civilizaţiei occidentale în China, care s-a realizat tot prin intermediul materialelor".

Literatura reprezintă cea mai bună broşură de propagandă şi cel mai bun purtător de cuvânt al unui stat. În contextul globalizării, mărfurile chinezeşti sunt exportate în aproape toate colţurile lumii, dar pentru literatura chineză trebuie depuse încă eforturi mari pentru a fi cunoscută şi răspândită în lume.