Cercetătorul clujean spune că rezultatele preliminare pe şoareci sunt încurajatoare. Şoarecii trataţi cu sângele artificial au rămas indiferenţi şi acesta este lucrul cel mai important, să nu prezinte semne de inflamaţie, de boală. Asta pentru că scopul final este să nu existe reacţii de respingere a sângelui artificial de către organismul uman, care există acum la anumite produse, explică Radu Silaghi-Dumitrescu.Potrivit acestuia, după finalizarea testelor pe animale, când specialiştii vor fi convinşi sută la sută că nu există nicio dovadă de toxicitate, se va putea încerca testarea pe oameni. Despre când ar putea ajunge acest substitute la centrele de transfuzii, spitale, clinici şi toate celelalte unităţi medicale, el spune:

„Pentru noi ar mai fi nevoie de un an sau doi de experimente cu culturi de celule cu animale, pentru a fi siguri că am îndepărat orice dubiu legat de posibile efecte secundare ale materialelor la care lucrăm noi. Ulterior, vă pot spune că bazat pe experienţa altor grupuri care au încercat teste cu subiecţi umani ar mai urma încă doi, trei ani cel puţin, de astfel de teste, înainte să se poată obţine dacă totul merge cu succes, o autorizaţie pentru uz în spitale şi în alte locuri de care aţi pomenit şi dvs".

Radu Silaghi-Dumitrescu s-a concentrat pe extragerea hemeritrinei din viermii marini după ce a auzit de această proteină în perioada în care a lucrat în laboratoare din SUA. El spune că hemeritrina este unică, se mai găseşte în câteva bacterii, dar în rest în foarte puţine organisme. I s-a părut o idee interesantă, ştiind despre acea proteină că refuză să reacţioneze cu agenţii de stres căreia hemoglobina îi cade pradă în termeni de milisecunde, explică cercetătorul. Chiar a discutat cu un profesor din SUA, expert în proteina menţionată, iar acesta a fost de acord cu cercetările sale. Ideea specialiştilor clujeni este de a face sânge artificial instant, sub formă de praf, care nu e nevoie să fie depozitat în frigider, unde stă o lună, după care expiră, se degradează parţial. E nevoie de un praf care poate fi lăsat la temperatura camerei, probabil pe termen nelimitat, pe care poţi să îl pui în raniţă, dacă eşti soldat în Afganistan şi, în caz de nevoie, adaugi apă şi ai sângele pregătit, detaliază cercetătorul. Cât despre posibilitatea ca acest substitut să fie produs în România, dacă toate testele vor decurge cu bine, Radu Silaghi-Dumitrescu spune:

„Cu siguranţă, resurse finanicare există, know-how există, o zonă cum e Clujul şi mai sunt câteva astfel în România, reuneşte suficient de diverşi cercetători, suficient de diverşi investitori, suficiente resurse locale, pentru ca ideea să fie dusă până la capăt pe plan local. Până la urmă, totuşi, nu contează unde se produce, dar cred că se poate produce inclusiv la noi. "