Bun găsit, stimaţi ascultători, la o nouă ediţie a rubricii Ştiinţă, învăţământ şi sănătate. La microfon, Felicia Gherman. În ediţia de astăzi vom vorbi despre un subiect care preocupă lumea de câteva zeci de ani. Este vorba despre sângele artificial şi de găsirea unor soluţii pentru producerea acestuia. O astfel de reţetă de sânge artificial, care conţine o proteină din viermi marini şi care s-ar dovedi util în cazul unor intervenţii chirurgicale în care se pierde mult sânge sau în cazul accidentelor, a fost creată de o echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj. Coordonatorul acesteia, conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, spune că după şase ani de cercetări de laborator, specialiştii clujeni au reuşit să creeze o reţetă de sânge artificial, care nu are culoarea roşie, ci poate deveni chiar incolor, iar testele preliminare pe şoareci au rezultate încurajatoare.Soluţia conţine apă, săruri şi o proteină - hemeritrina, extrasă din viermii marini, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie faţă de agenţii de stres. Într-un interviu acordat saitului clujtoday.ro, cercetătorul clujean spune că:

„A fost, poate, rezultatul unui lung şir de coincidenţe. Lumea încearcă să rezolve problema sângelui artificial, adică să producă sânge artificial de câteva zeci de ani şi s-a întâmplat să lucrez într-un colectiv din Anglia care făcea acest lucru, încerca să găsească o soluţie. Înainte de asta s-a întâmplat să lucrez într-un colectiv din Statele Unite, unde am luat contact cu nişte unelte, cu nişte molecule care n-aveau nici o legătură cu sângele. Dar punând cele două experienţe laolaltă a rezultat o soluţie cu totul nouă, astfel încât atunci când m-am întors în Cluj, am încercat să aplic această soluţie şi am avut norocul ca foştii mei colegi şi din State şi din Anglia să ne susţină în încercarea de a ne defini o nouă direcţie, aici, la Cluj."

Radu Silaghi-Dumitrescu a detaliat faptul că sângele artificial trebuie să aibă o caracteristică importantă, şi anume rezistenţa la stres. Unicitatea vine din proteina unor viermi marini, care se numeşte hemeritrină, tot pe bază de fier, ca hemoglobina din sângele nostru, dar care este mult mai rezistentă la factorii de stres. Cercetătorii clujeni cred că acesta este secretul succesului şi motivul pentru care toţi cei care au încercat să producă sânge artificial au eşuat în testele clinice din cauza reacţiilor secundare ce implică factorii de stres din sânge, cum ar fi apa oxigenată, al cărei nivel din sânge depinde mult de boli, stres, efort fizic. Ce înseamnă de fapt sângele artificial?

„Uite, un termen mai corect ar putea fi substitut de corali de sânge. E ceva ce se ţinteşte a fi folosit în cazuri de urgenţă, în care s-a pierdut brusc sânge şi primul tratament ar fi de a introduce în sistemul circulator un astfel de lichid cum e cel la care lucrăm şi noi, care să permită inimii să livreze mai departe oxigen către ţesături. Nu e un substitut integral pentru sânge, sângele face multe alte lucruri, e acolo sistemul imun, sunt transportori speciali pentru diverse molcule. Noi vrem doar să avem un lichid care transportă oxigen prin organimsul nostru, pentru scurt timp, până când organismul se reface sau până când ajungem la sânge, între ghilimele adevărat, de altă natură."