Cum v-aţi imagina o coproducţie româno-chineză?

Toată literatura chineză e plină de tâlc, de lucruri care în spatele unor întâmplări banale ascund lucruri emoţionante, lucruri pe care aflându-le te cutremură. Sigur, am văzut multe filme chinezeşti, unul dintre ele era cu un proces pe care o tânără femeie urma să-l ducă şi ea până la bătrâneţile ei. Aici sunt lucruri pe care numai un chinez le poate înţelege. Nu cred că le poate înţelege oricine. E frumos ce văd în China."

După ceremonia de la Beijing, publicul chinez a vizionat filmul de deschidere "Doar cu buletinul la Paris". În ediţia emisiunii Cultura Chinei într-o ceaşcă l-am invitat pe profesorul şi regizorul Wang Yao, de la Academia de Film din Beijing, să ne vorbească despre filmele româneşti selectate. Din punctul său de vedere, dificultatea în înţelegerea filmelor româneşti de către spectatorii chinezi o constituie marile diferenţe culturale, istorice şi politice dintre China şi România. „Dintre cele cinci filme proiectate la eveniment, cel mai cunoscut este "Sieranevada", în regia lui Cristi Puiu, pentru că acest film a fost inclus în secţiunea principală a Festivalului de Film de la Cannes. Vorbind despre Festivalul de Film de la Cannes, trebuie să spunem că anul acesta, două filme româneşti au fost incluse în secţiunea principală, moment fără precedent în istorie. Să ştiţi că pe lângă Franţa şi Statele Unite ale Americii, mari puteri în domeniul cinematografiei din lume, două filme venite dintr-o singură ţară au intrat în competiţia principală a Festivalului de Film de la Cannes, unul din cele trei mari festivaluri din lume, un lucru rar întâlnit. Deşi filmul "Sieranevada" nu a câştigat niciun premiu, a fost apreciat în cercul criticilor de cinematografie din lume. Anul acesta, filmul este ales de România să participe la competiţia pentru filme în limbi străine la Premiul Oscar. Filmul reflectă umorul românesc deosebit. Când urmăream această producţie, am observat că spectatorii români râdeau din când în când, dar chinezii nu prea înţelegeau. Dacă ştii bine stilul regizorului, e mai uşor să înţelegi filmul. Acesta scoate în evidenţă stilul regizorului, având o tehnică ultraformalizată, la fel ca şi viaţa însăşi. Filmul are amprenta formei şi stilului noului val cinematografic din România, pe care l-am denumit „realismul neţărmurit", adică se apropie cât mai mult de realitate. Un alt film pe care trebuie să-l menţionez este "Carmen", regizat de Doru Niţescu. Acesta a intrat, în anul 2014, în competiţia Festivalului de Film de la Beijing, şi a fost inclus pe lista celor 15 filme candidate la secţiunea principală. Filmul s-a bucurat de reacţii bune la Beijing. Îmi amintesc că atunci când a urcat pe scenă, pentru întâlnirea cu spectatorii chinezi, regizorul şi actorii principali au fost asaltaţi cu întrebări. Premiera filmului "Kyra Kyralina", în regia lui Dan Piţa, am văzut-o în România. Dan Piţa este cel mai important regizor din România, din anii 70. Pentru că atunci nu cunoşteam foarte multe lucruri despre istoria României şi nici limba română, nu am înţeles bine acest film. Şi filmul regizorului Cătălin Mitulescu, "Dincolo de calea ferată", m-a interesat foarte mult, dar din păcate încă nu am apucat să-l urmăresc. Ştiu că regizorul este cunoscut. În anul 2004, el a câştigat Premiul Palme d'Or de la Cannes la secţiunea scurtmetraje. Un alt film al regizorului Cătălin Mitulescu a câştigat un premiu la Cannes în 2006. Debutul regizorului este foarte bun, el povestind despre Revoluţia din 1989 din România, fiind un film foarte bun. Despre filmul "Doar cu buletinul la Paris", care a fost proiectat în deschiderea festivalului, pot spune că exprimă puternica trăire a actorilor, care sunt cei mai buni din România."

Proiectate la Beijing, în perioada 14-16 noiembrie, filmele selectate de partenerii chinezi au fost apoi vizionate la Shanghai, în perioada 17-19 noiembrie şi în Xi'an, în perioada 20-24 noiembrie. (Nina F.Gherman, fotografii realizate de Li Xin)