Wang Chuan este de părere că lucrările lui Corneliu Baba transmit o atmosferă de tristeţe, de nelinişte şi chiar deprimare, dar de mare vervă. Dacă este să facem o comparaţie între Corneliu Baba şi Nicolae Grigorescu, artistul chinez spune că la Grigorescu, fetele din tablouri sunt foarte drăguţe, în timp ce în tablourile lui Baba, deşi sunt frumoase şi ele, nu sunt foarte încântătoare la vedere. Ele sunt, mai degrabă, îngândurate, nu atrag atenţia doar prin frumuseţea lor. (...) „Teama" este un tablou realizat la bătrâneţe de maestrul Baba. Atunci a apărut la el o teamă, „frică sau teamă". Am întrebat-o pe soţia lui de ce îi era frică? Oare se simţea persecutat? Ea mi-a răspuns că nu este vorba de acest lucru. (...) „Spunea că omul este prea neputincios. Cutremurul de pământ, regimul sau tancurile statului, pot sfărâma omul. De aceea, a realizat un tablou numit „Teama". (...) „În ultimii ani ai vieţii sale, la Baba a apărut o altă temă, „Regele nebun". Oare de ce? Nu cumva făcea referire la Ceauşescu ? Spunea, însă, că nu este despre asta. Regele se referă la toţi cei care deţin puterea, nu numai la Ceauşescu, sigur l-a inclus şi pe el. Acesta nu este singurul tablou realizat pe această temă. Sunt o serie de tablouri cu regele nebun." (...) „Acesta este colţul preferat din casă al lui Corneliu Baba. În spatele scaunului se află şevaletul, mai departe se găseşte portretul lui. Aceasta este casa lui. După ce m-am întors în China, am scris un articolul intitulat „Şezând pe scaunul lui Baba". Cred că sunt doar 2-3 chinezi care au avut şansa să stea pe acest scaun." (...) „Acesta este tabloul „George Enescu". Nu l-a descris în momentul când dirija orchestra, ci l-a surprins în clipele de după încheierea unei arii. Arată puţin obosit, transmiţând un sentiment de tristeţe. Tabloul a fost oferit fostei reşedinţe a lui Enescu. Acesta este cel mai cunoscut tablou cu marele Enescu."

Spre finalul prelegerii, artistul chinez a vorbit şi despre pictorul român Ion Andreescu, despre care spune că a avut o personalitate atrăgătoare şi un destin plin de înţelesuri.

„Acesta este tabloul reprezentativ al lui Ion Andreescu - „Ţărancă cu broboadă verde". Ochii sunt foarte reuşiţi la acest tablou. Sunt ochi mari albaştri, înlăcrimaţi, plini de blândeţe şi dragoste. Tabloul a ajuns în China în anii 60, fiind imitat de mulţi pictori chinezi. Şi eu l-am imitat. La fel ca şi Grigorescu, şi Andreescu a preferat ţăranca cu capul învelit în eşarfă. Iar această ţărancă este mult mai frumoasă şi mai atrăgătoare."

Wang Chuan a încheiat prelegerea spunând că pictorii români se bucură de un mare prestigiu în cercurile artistice din China. „Deşi România nu este o ţară mare, ci una mică, nivelul artei plastice şi vizuale, al picturii în ulei şi al sculpturii este foarte ridicat între ţările est-europene. Arta românească a avut o influenţă indirectă asupra picturii chineze. Pictorii chinezi din vechea generaţie au fost influenţaţi mai mult de Nicolae Grigorescu şi de Corneliu Baba. Şi astăzi, cei doi pictori români se bucură de un mare prestigiu în cercul artistic din China." (Felicia Nina Gherman, Foto ICR Beijing)