Considerați că este lumea pregătită pentru prezența unui alt jucător important care la un moment dat va determina noi decizii, va determina noi orientări și modele, metode de lucru?

Atât conducerea chineză, instituțiile, populația, cât și celelalte țări, trebuie să se obișnuiască cu această realitate. Am avut privilegiul să vin în această țară în ultimii 20 de ani de nenumărate ori, în diversele puncte ale sale și am putut vedea această creștere durabilă a economiei chineze, a societății, progresele extraordinare. Progresul în domeniul cercetării, educației, al abordărilor strategice, iar această deschidere, interesul manifestat de către colegi față de modul de funcționare a instituțiilor europene, față de modul de gândire, a percepțiilor pe care le avem la Bruxelles, dar și în țările membre, trebuie să fie și interesul, și preocupare și eforturile noastre de a înțelege complexul acesta și specificitatea societății chineze, aceste mii de ani de istorie și de civilizație care și-au pus amprenta și care sunt și pentru noi un model de abordare. Cel puțin în legătură cu gândirea strategică, cu instituțiile strategice, cultura strategică, Europa are de învățat și chiar și țara noastră.

Pentru că ați menționat România, sunteți reprezentantul unui think thank românesc, sunteți reprezentantul român în cadrul unei alianței de nivel mondial, cum vedeți prezența României în relația cu China și dacă puteți să menționați cum a fost prezentă România în cadrul evenimentului de la Beijing.

Mi-a făcut plăcere să pot să reamintesc colegilor, nu numai chinezi, dar și din celelalte țări, faptul că România are o tradiție în aceste relații cu marele prieten China, un potențial de colaborare și de prietenie care a fost nu numai volorificat de-a lungul anilor de către țara noastră, dar a fost și pus la dispozție în anumite momente, chiar și unor mari puteri. Mă refer la relațiile care au fost stabilite între Statele Unite și China cu ajutorul României.

Legat de prezența aici a României și modul în care a fost menționată aș vrea să spun că România care a găzduit un summit "16+1" este menționată în mod curent ca o țară care și-a adus contribuția la această construcție. Pe dimensiunea aceasta neguvernamentală, evenimentul la care am luat parte a fost un eveniment special pentru că a adus și oameni politici care au avut responsabilități de-a lungul anilor în țările lor. Mă refer aici la faptul că deschiderea lucrărilor s-a făcut în prezența domnului Victor Ponta, fostul prim-ministru al României, a fostului vice prim-ministru al Croației, vice prim-ministrul Poloniei, fostul ministru de Externe al Cehiei, al Munte-Negrului, fostul vice-ministru al mediului înconjurător din Bulgaria. Iată deci că au venit oameni politici care de-a lungul timpului au adus o contribuție și care acuma, din perspectiva societății civile s-au exprimat ca atare în dialogul pe care l-am avut în cursul zilei de ieri.

Domnule profesor, pentru că ne apropiem de final, aș dori să facem un pas mai profund pe relația România – China. Face România ceea ce trebuie, măcar la nivel de comunicare, pentru că în plan economic rezultatele par să întârzie, face România ce trebuie pe relația de cooperare cu China. Avem tot timpul în spate o relație de cooperare care era de invidiat în perioada de până în 1990. Am reușit să revenim, dar parcă în comparație cu celelalte țări din formatul „16+1" nu suntem la fel de vioi.

Acest deficit de activitate pe care l-ați menționat este într-o anumită măsură o realitate și v-aș ruga foarte mult să luați în considerare că experiența pe care o avem, tradiția este cea care ne ajută să căutăm niște căi de colaborare și de valorificare a potențialelor pe care le avem în prezent fiecare dintre noi. România nu are aceeași ofertă, dacă vrem să discutăm, care o avea acum două-trei decenii, ofertă de producție industrială. Cererea este diferită acum în China. Însă, se pot realiza, dacă vreți, și se pot valorifica nu numai aceste relații bilaterale, dar și acea formulă de bilateral plus, adică de a merge împreună și de a aborda terțe piețe. S-a menționat acest lucru. Îmi amintesc, chiar săptămâna trecută, sâmbătă, ambasadorul Chinei la București, domnul Xu, a invitat organizațiile neguvernamentale la o întâlnire de sfârșit de an, pentru un bilanț, și spunea că dorește ca China să ajungă să fie numărul unu în investiții în România, și acest lucru se apropie de o finalizare. Au fost mai mulți ani de eforturi pentru a pune la punct o serie întreagă de proiecte. Și autoritățile române, de-a lungul ultimelor guverne, încet-încet, au avansat, structurile de la noi din țară s-au adaptat acestor cerințe. În același timp, partenerii chinezi au realizat că intrarea pe o piață din cadrul Uniunii Europene, care este piața românească, este și o ocazie de a învăța regulile acestea noi ale uniunii. Sunt optimist că avem mai multe instrumente mai sofisticate, strategice, cu care putem să operăm în perioada următoare.

Domnule profesor Liviu Mureșan, vă mulțumim pentru prezența la dialogurile Radio China Internațional. Vă doresc și îmi doresc ca expertiza și informațiile pe care le acumulați în cadrul acestor reuniuni să fie profund folosite de cei care decid la București. Pe de altă parte, vă doresc dumneavoastră succes și putere pentru a continua aceste proiecte deosebit de importante euro-asiatice.

Vă mulțumesc foarte mult. Să ne dorim toți sănătate și pace, și cum menționa ieri un coleg chinez intrăm într-un an al maimuței care se așteaptă a fi un an de inițiative, de agilitate, de capacitate de adaptare și cu rezultate surprinzătoare. Să sperăm că vor fi de bun augur.

Toate cele bune și un An Nou cu împliniri.

Mulțumesc mult, la fel și dumneavoastră.

Dan Tomozei – Radio China Internațional

Beijing, 17 decembrie 2015