Domnule Profesor Liviu Mureșan, vă mulțumim pentru noua bucurie de a dialoga la Radio China Internațional pe tema relațiilor chino-române și pe tema relațiilor europeano-chineze. Sunteți din nou la Beijing, pentru un proiect nou, pentru lansarea "China – Central and Eastern European Countries Think Tank Network". Vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre acest nou proiect pe care China îl lansează.

Vă mulțumesc pentru invitația de a mă întâlni cu ascultătorii postului dumneavoastră și îmi face plăcere să îmi amintesc precedentele întâlniri pe care le-am avut în cursul vizitelor pe care le-am făcut în China în ultimii ani. De data aceasta este vorba despre lansarea unei rețele, a unui network de think thank-uri care să sprijine inițiativa conducerii chineze privitor la „16+1". În cursul lunii decembrie, anul trecut, premierul Li Keqiang a avut o vizită în Serbia și cu acel prilej a anunțat acest moment și iată că ieri am avut ocazia să inaugurăm acest network. S-a dorit ca demersul pe care îl fac oficialitățile din cele 16 țări, împreună cu conducerea Chinei, să fie suplimentat, susținut și de un dialog la nivelul acestor think-thank-uri. Am avut întâlniri pregătitoare, am fost la Bled (n.m. - Slovenia) și iată că acum ne-am întâlnit la Beijing din cele 16 țări, reprezentanții academiilor de științe, ai think-thank-urilor, foști diplomați, oameni politici, care sunt implicați în acest demers. Tema a fost una extrem de actuală, este o continuare a summitului de la Suzhou și chiar s-a și numit ca atare, ca suport al cooperării „16+1". Luna trecută, a avut loc la Shanghai o altă întâlnire extrem de utilă și am avut onoarea să iau parte, a fost vorba de China și Uniunea Europeană în care s-a pus problema unui viitor comun la care să se lucreze pentru cuplarea strategică a investițiilor din „Belt and road", din inițiativa chineză, și cea a Europei așa numitul „Plan Junker". Concluziile care au rezultat s-au regăsit în ceea ce s-a discutat și în cursul zilei de ieri. Constatăm o intensificare a acestor activități, o implicare mai mare a societății civile, academice din cele 16 țări în legătură cu această inițiativă de succes a conducerii chineze și conducerii celorlalte 16 țări.

Domnule Profesor Liviu Mureșan, sunteți fondatorul şi preşedintele Fundaţiei EURISC - Institutul European pentru Risc, Securitate şi Managementul Comunicării, o organizaţie implicată în evenimente importante la nivel Euro - Atlantic. Cum vedeți din această poziție inițiativa chineză, primiți cu ghilimele, de „asalt" pe spațiul est-european. Evident, la nivelul întregii Europe China dezvoltă relații de cooperare economică, politică, socială, culturală, dar această preocupare care pare specială pe formatul „16+1". Este o atenție acordată unor țări în special venite din fostul bloc comunist, în care relațiile erau speciale până în momentul 1990. Cum vedeți această preocupare dedicată pe acestă zonă.

Îmi face plăcere să îmi amintesc că în 2011, la Bruxelles, am avut ocazia să vorbesc despre China o nouă putere europeană. Menționam atunci că așa cum avem Statele Unite ca putere europeană, Rusia ca putere europeană, și China va fi prezentă, se va implica în proiectele europene într-o mai mare măsură. Iată că în cinci ani de zile, aceste lucruri devin o realitate. În contextul acesta trebuie spus că la început, în cadrul structurilor europene, a existat o anumită dacă vreți reținere, mai puțină înțelegere față de problematica aceasta și această inițiativă. Îmi amintesc că au fost și niște scrisori în care se făceau niște recomandări în legătură cu o anumită detașare a celor 16 țări față de această inițiativă ...

Bănuiesc că vorbiți de momentul summitului de la București.

Da, iar aceste lucruri s-au depășit. Mi-a făcut plăcere să constat, la Shanghai, prezența reprezentanților Comisiei Europene, a diverselor stucturi de la Bruxelles, Romano Prodi în prezidiu ... Deci lucrurile merg spre acest firesc al unor demersuri comune pentru a asigura stabilitatea, prosperitatea, pe spații mari, nu numai în China ci și în acestă zonă din care facem și noi parte, cele 16 țări din Europa Centrală și de Est. Ceea ce este interesant este că lucrurile merg într-o direcție bună și sunt deosebit de, aș spune, complexe, pentru că constatăm că acest „Drum al Mătăsii" este suplimentat de această centură maritimă din sudul Asiei și chiar s-a discutat în perspectivă, când se vor intensifica schimburile în partea de Nord a Asiei, în zona Arctică, în care China vede o posibilitate de creștere a schimburilor maritime datorită schimbărilor climatice, deci legătură directă între China și Europa de Vest prin partea de Nord a Asiei și Europei, iată deci că conexiunile cu Europa se multiplică. Inițiativele vor continua. Din câte am înțeles, urmează un forum China - țările Europei de Nord, China - țările Europei de Sud.

De asemenea, am avut șansa să fiu acum două luni, la Londra, la scurt timp după vizita istorică a președintelui Xi Jinping și întâlnirea cu conducerea Marii Britanii, cu stabilirea unor relații de aur, privilegiate, între cele două țări. Iată deci că lucrurile evoluează spre un firesc între țările europene și China, în formula bilaterală, dar și în această formulă de colaborare colectivă pe care o avem noi cele 16 țări cu China.

Domnule profesor, Institutul European pentru Risc, Securitate şi Managementul Comunicării are în vedere tocmai aceste evoluții în perspectivă. Dacă privim de la precedentul nostru dialog, din 2013, Europa, lumea s-au schimbat foarte mult. Acest lucru nu doar ca urmare a evenimentelor de ordin militar, a acțiunilor teroriste și a sistemelor de securitate tot mai implicate, dar și din perspectivă economică, și din perspectiva implicării și prezenței Chinei în spațiul politic și economic mondial. Cum vedeți această evoluție? Vorbeați de poziționarea Chinei în plan maritim. China privește în viitor și își proiectează pe termen foarte lung toate acțiunile. Cum vedeți în perspectivă prezența Chinei pe scena mondială?

Dacă ar fi să avem o perspectivă istorică, demersul care a fost în secolul XV, de a descoperi lumea, și care după aceea împăratul chinez a oprit acel demers, de data aceasta este o plecare, dacă vreți, din China spre toate colțurile lumii și nu este vorba de a reveni în China și de a da foc corăbiilor și de a arde toate documentele. De data aceasta China va fi prezentă pe măsura dimensiunii și strategiei pe care și-a stabilit-o. Este un jucător global, este acel dialog la ora actuală între SUA și China care treptat vine să înlocuiască la nivel de importanță tradiționalul dialog SUA – Rusia, așa încât vom constata că prezența chineză va fi tot mai activă și chiar cerută în diverse părți ale lumii. Nu mă refer doar la partea economică și investiții, mă refer și la partea politică și de securitate. Sunt o serie întreagă de evoluții la care prezența chineză este considerată absolut obligatorie, atât în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate, cât și ca țară care are această imagine de putere soft care dorește să fie prezentă în special în domeniul acesta al intervențiilor umanitare, a prezenței în zonele fierbinți, cu alte mijloace decât sunt utilizate de alte puteri. Acesta este un exercițiu care va duce și în China la dezvoltarea unor capacități, a unei experiențe, a unor instituții în acest sens, și în același timp, în plan mondial, se va regăsi o reinventare a Chinei într-o formă potrivită pentru instituțiile internaționale, pentru inițiativele mari care au loc pe plan internațional.

Aș vrea să mă refer în acest context la acest construct financiar care a fost finalizat, această Bancă Asiatică de Investiții (BAII). Constatăm că majoritatea țărilor europene sunt prezente și țări care nu s-au înscris la timp ca fondatoare la ora actuală constată că practic a fost o șansă pierdută. Sunt tot felul de instrumente într-o perioadă de instabilitate, în care trebuie să faci apel la toate cunoștințele pe care le ai și, în același timp, trebuie să dai dovadă de multă inventivitate, în care dialogul este o formă care trebuie să fie prioritară în fața oricărei demonstații de forță sau a confruntării.