Spital sub cerul liber în provincia Yunnan, unde a lucrat dr. Iancu

În 1942, după ce Japonia a ocupat ţările din Indochina, la aranjarea Crucii Roşii Chineze, doctorii Flato, Iancu, Freudmann, Baer, Coutelle, Kriegel, Taubenfligel şi Volokin au participat la Armata Expediţiilor Chineze, apoi, la sfârşitul anului 1942, împreună cu militari chinezi, au luat un avion american de transportat marfă care a survorat munţii Himalaya şi au ajuns în nordul Indiei, unde au primit instruire militară. Apoi, au plecat să lupte în Jungla Birmaniei împotriva agresiunii japoneze. În 1945, după capitularea Japoniei, s-au întors în ţările lor.

Majoritatea celor care au rămas în China, s-au întors în ţărilor lor după capitularea Japoniei, în august 1945. Doctorul german Becker, doctorul polonez Kamienecki şi doctorul român Bucur Clejan au fost transferaţi la Administraţia Naţiunilor Unite pentru Ajutor şi Reconstrucţie (UNRRA), activând în continuare pentru distribuirea şi transportarea materialelor primite ajutor din alte ţări, pentru zonele eliberate de conducerea P.C. Chinez, până în 1947 când UNRRA şi-a terminat misiunea în China şi s-au întors în ţările lor.

Doctorul austriac Kent, doctorul german Coutelle, doctorul romîn Bucur Clejan şi doctorul polonez Kamienecki au venit în China împreună cu soţiile lor.

Câţiva doctori au făcut cunoştiinţă cu infirmierele chinezoaice şi s-au căsătorit cu ele. Doctorul bulgar Ianto Kaneti s-a căsătorit cu sora Zhang Sunfen la Tuyungoan. În al doilea an după căsătorie, s-a născut un băiat, pe care l-a botezat cu numele de Bao Zhon (apărarea Chinei). După întoarcerea în Bulgaria în 1945, s-a născut al doilea băiat care a căpătat numele de Bao Hua (apărarea Chinei). Doctorul român Bucur Clejan a rămas în continuare să lucreze în China, după încetarea din viaţă a soţiei sale. În perioada când a lucrat la Oficiul de la Zhengzhou al UNRRA, s-a îndrăgostit şi s-a căsătorit cu asistenta medicală chinezoaică Zhao Jingpu, în vârsta de 27 de ani. Kaneti şi Clejan au fost apreciaţi drept luptători internaţionalişti de tip Bethune, care au tripla relaţie de „tovarăş, prieten şi rudă" cu China.

După întoarcerea lor în ţară, aceşti doctori, prin participarea la conferinţe şi prin scrierea de cărţi, au prezentat munca şi viaţa lor în China, activând în continuare pentru intensificarea cunoaşterii reciproce şi a prieteniei dintre poporul propriu şi poporul chinez.