Bună seara, stimaţi ascultători! Bun găsit la o nouă ediţie a rubricii "Poşta Redacţiei"! La microfon, Xiao Zhigang.

Expoziţia "Comorile Chinei" a avut loc în perioada 30 aprilie - 1 august la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Peste 50 de mii de persoane au trecut pragul acesteia, în cele trei luni, pentru a vedea cele o sută de artefacte din patrimoniul cultural al Chinei, expuse în cadrul evenimentului. Printre ei s-au aflat şi membri ai Clubului Ascultătorilor Radio China Internaţional - Vicenţiu Gheorghe, Dumitru Frăţilă, Simona Frăţilă, Ancuţa Petrescu, Alexandra Voica, Dacia Gongu, Citra Anton, Theodora Marinescu, Dermengi Unal Erduan, Maria Iacob, Georgiana Aleahim şi mulţi alţii. În ediţia trecută, am difuzat prima parte a unui material despre această expoziţie, oferit de preşedintele Clubului Ascultătorilor Radio China Internaţional în limba română, Vicenţiu Gheorghe. În minutele următoare, vă invit să ascultaţi continuarea acestuia, care cuprinde informaţii despre istoria culturală a Chinei şi despre unele exponate prezentate în cadrul evenimentului.

Mausoleul Primului Împărat, situat la poalele muntelui Lishan în suburbia oraşului Xi'an din provincia Shaanxi din vord-vestul Chinei e cunoscut pentru dimensiunile grandioase şi pentru bogata colecţie care include armata de teracotă. Exponatele, descoperite în trei gropi, aflate la 1,5 kilometri est de mausoleu, reprezintă diferite categorii militare (aproape 8.000 de războinici, 100 de care şi mii de arme). Calul de teracotă (H=174 cm, l=218 cm, gr=44 cm) e considerat a fi unul de tracţiune, datorită găurilor rotunde simetrice din dreptul pântecelui. Calul şi celelalte statuete din timpul dinastiei Qin sunt în mărime naturală. Războinicii (generali, ofiţeri şi soldaţi) sunt modelaţi cu mare atenţie la detalii. Acestea redau expresii, gesturi şi mentalităţi diverse. Pe chipul generalilor se citesc curajul, hotărârea şi abilitatea de strateg. Ofiţerii par serioşi şi credincioşi, iar soldaţii sunt redaţi în diverse poziţii, atitudinea lor reflectând vigilenţa, curajul şi puterea de sacrificiu în luptă.

În timpul dinastiei Tang a fost studiată istoria dansului şi a muzicii din perioada celor Cinci Dinastii, piesele de pe coridorul unui mormânt din această perioadă evidenţiind acest lucru.

Dinastia Song (960-1279) a fost punctul culminant al dezvoltării ştiinţifice în veche Chină (astrologie, matematică, medicină, porţelanuri).

În timpul dinastiilor Yuan, Ming şi Qing (ultimele dinastii chinezeşti), perfecţionarea detaliilor artistice a ajuns la apogeu. De altfel, vasele de ceramică Ming sunt cele mai cunoscute în toată lumea prin fineţea şi mulţimea detaliilor.

Tot din perioada dinastiei Qing se remarcă ceasul imperial de masă cu suport aurit pentru pălării (dublă funcţiune) şi paravanele de masă din lemn de santal cu încrustaţii de email la bază. Lângă locul unde erau expuse acestea din urmă, am auzit o explicaţie conform căreia, la masă, împăratul nu trebuia să fie văzut de nimeni, de aceea erau folosite paravanele.