" A fost un gest de simpatie spontană, eu nu le-am cerut să zâmbească," povesteşte el. "nu multă lume zâmbea unui străin în China acelor timpuri, mulţi deveneau agitaţi când le vorbeai."

Născut într-o familie de fermieri, Thurston s-a simţit la început atras de China în ideea "miracolului hrănirii unei asemenea mari populaţii, având la dispoziţie puţine terenuri agricole ".

În perioada în care a făcut studii politice la London School of Economics and Political Science, era tocmai în perioada "revoluţiei culturale" (1966-76), care l-a făcut şi mai dornic să cunoască mai multe despre China. A studiat un an mandarina la Universitatea Cambridge şi a primit o bursă de studiu la CAFA.

"Vechea Chină" l-a impresionat pe Thurston prin sloganurile roşii pictate pe ziduri şi bărbaţii şi femeile îmbrăcaţi în uniforme bleumarin, maro sau gri şi refractari să comunice cu străinii.

A vizitat China de câteva ori după şi a fost uimit să găsească tot mai multe mall-uri şi tot mai multe zâmbete.

Un prieten chinez a postat dorinţa lui Thurston şi faimoasa fotografie pe micro blogul Sina Weibo, iar presa din Shaoxing a preluat povestea şi a publicat-o în aprilie..Xu Wenxiang, 67, a fost prima persoană care s-a recunoscut în fotografie.

Ea a povestit că imediat ce a văzut fotografia în ziar şi-a amintit momentul cu claritate. Pe atunci era tânără învăţătoare iar în barcă se afla şi fiica ei, amândouă s-au bucurat să primească o copie a fotografiei făcute acum trei decenii. Thurston a trebuit să plece acasă, La londra, dar păstrează speranţa că va mai auzi şi despre alţi protagonişti din fotografia sa şi speră că şi aceştia s-au realizat la rândul lor şi poate unii au ajuns şefi de corporaţii, artişti sau sportivi renumiţi.