Într-un interviu acordat în primăvara acestui an vorbeaţi de ascensiunea fulminantă a Chinei inclusiv în domeniul astronauticii, ţară care a reuşit să depăşească Rusia în domeniu. Resursele aproape nelimitate fac din China a doua ţară care pregăteşte aselenizarea, dincolo de proiectul staţiei orbitale proprii şi reţaua de navigaţie şi comunciare Baido, care va face concurenţă actualului GPS. În condiţiile crizei economice terestre, spaţiul cosmic rămâne o zonă de interes viu disputată de marile puteri ale lumii.

Este adevărat. China este una dintre ţările care investesc foarte mult în spaţiul cosmic. Desigur, până în prezent, nimeni nu şi-a propus să ajungă investiţiile pe care le fac Statele Unite. Acestea, anual, doar în cosmosul civil alocă în jur de 17 - 18 miliarde de dolari. Rusia nu mai investeşte atât de mult ca bani fizici în domeniul spaţiului cosmic, dar a dezvoltat foarte mult partea comercială, prin utilizarea infrastructurii enorme pe care o are din perioada sovietică, pentru a promova cosmosul nu numai pentru ştiinţă, nu numai pentru interese naţionale sau de securitate naţională, dar şi pentru partea comercială. Cu investiţii mai puţine reuşeşte să se menţină, deocamdată, a doua ţară din lume ca volum de activităţi cosmice. China urmează îndeaproape. Desigur, alături sunt şi Agenţia Spaţială Europeană şi Japonia, şi India, dar China investeşte foarte mult pentru a dovedi pe deoparte că poate, pe de altă parte pentru a arăta că este o mare putere. Cosmonautica chineză a înregistrat până acum multe succese. De la multe lansări de sateliţi, inclusiv comerciali, cu rachetele tip „Marşul cel lung", tradiţionale chineze, ajungând ca în 2003 să aibă propriul cosmonaut, cu propriile mijloace chinezeşti. Acum deja are pe orbită un prim modul de staţie orbitală care a efectuat joncţiunea cu un alt modul pentru a demonstra modul în care se poate asambla pe orbită un laborator spaţial propriu, iar în 2020, după ultimele date, urmează să aducă primele mostre de sol lunar şi să le analizeze. După aceea, în câţiva ani, aproape sigur, va urma şi programul de om pe Lună. În momentul de faţă, marile puteri nu îşi propun să reia imediat exporarea Lunii, deşi Luna rămâne un avanpost care reprezintă mult interes pentru pământeni. Nu îşi permit pentru că bugetele sunt bine calculate în perioadă de criză, sunt bine direcţionate pentru continuarea unor programe deja începute sau pentru programe noi. Statele Unite consideră că este mai util pentru pământul nostru şi pentru protecţia acestuia să studieze îndeproape asteroizii care prezintă un potenţial de impact cu pământul nostru şi care pot provoca catastrofe majore. De aceea, în programul spaţial american se prevede ca linie strategică trimiterea, în viitor, a unor echipaje pe un asteroid. De asemenea, un punct de mare interes şi care este investigat în regim automat şi în care americanii înregistrează succes după succes, este studierea planetei Marte. Chiar în momentul de faţă, o sondă spaţială de dimensiuni mari, aproape o tonă, se deplasează pe suprafaţa planetei Marte şi face analize compexe atât ale solului cât şi ale atmosferei, cât şi ale subsolului, cu posibilităţile pe care le are, pentru a studia dacă vreodată pe Marte a existat viaţă sau dacă poate exista sub anumite forme şi acum.

China şi-a stabilit propriile priorităţi. Pe lângă programele civile, programele de ştiinţă fundamentală, studiul planetelor, studiul spaţiului inter-planetar, urmează şi problemele de securitate naţională. Sistemul Baido, sistemul satelitar de navigaţie şi poziţionare globală, ar reprezenta al patrulea sistem global de navigaţie şi poziţionare din lume, după GPS-ul american, Glonass-ul rusesc şi programul Galileo european care este în fază de desfăşurare. Nu exclud faptul ca la posibilităţile pe care le are şi la investiţiile pe care le face, China să o ia puţin chiar înaintea Europei. Dar, acest lucru îl vom vedea. Important este ca acest sistem să poată fi ulterior folosit şi în regim civil, nu doar în regim militar. În regim civil care împreună cu sistemele GPS, Glonass şi Galileo să ofere utilizatorilor tereştri o precizie mult mai mare a semnalului şi aplicaţii mult mai diverse şi precise faţă de cele care sunt în momentul de faţă.