Putem spune, pentru că suntem în cadrul Târgului Internaţional de Carte, care a început astăzi, următorul lucru, cărţile devin tot mai mult o punte între oameni, între popoare, între ţări. Aş vrea să-mi vorbiţi puţin în acest context despre rolul traducătorului în acest sens.

Într-adevăr, după părerea mea, cartea este un lucru cu adevărat extraordinar. Cartea este mai mult decât o simplă tipăritură, e mai mult decât un simplu produs care este publicat de către o editură sau alta. Este o lume în sine. După părerea mea, o carte bună este o mica şi foarte delicată conspiraţie între autor şi cititor, pentru că amândoi, unul ca expeditor, altul ca destinatar, creează o lume extraordinară între cei doi, o comunicare foarte bună. De aceea, traducătorul trebuie să redea această lume a textului iniţial, cu foarte mare atenţie şi, în primul rând, trebuie să stabilească o punte emoţională, o punte afectivă cu scriitorul. Domnul Yan Fu, cel care a fost un mare traducător chinez, care a trăit în secolul XVIII, spunea că traducătorul trebuie să aibă în vedere textul, trebuie să aibă în vedere sensul şi trebuie să aibă în vedere spiritul textului original. Pentru mine ca traducător este foarte important să redau fidel atât textul, cât şi sensul, cât mai ales spiritul textului original. De aceea, de fiecare dată când traduc este pentru mine o bucurie extraordinară atunci când reuşesc să găsesc cuvântul potrivit în limba română. Şi trebuie să recunosc faptul că limba română este o limbă foarte bogată, este o limbă care reuşeşte să redea foarte bine o multitudine de trăiri, sentimente, acţiuni, întâmplări, fapte şi trebuie valorificată în totalitate şi trebuie făcut efortul ca traducător din chineză în limba română să găseşti în limba română, şi se poate acest lucru, cuvântul potrivit pentru a reda ceea ce a vrut autorul să spună în limba chineză.