Schema emisiunilor
Despre CRI
Despre noi
Caută:
 
Home | Informaţii | Chineză | Cultură Divertisment | Turism-Bucătărie | Comunicare | China ABCEconomie-Societate Salut, China
Cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi 10 ani de la dezvoltarea unui parteneriat amplu de prietenie şi cooperare între China şi România, deschidem în website-ul nostru o rubrică specială dedicată acestui eveniment, intitulată Punte între Marele Zid şi Carpaţi. Aceasta va cuprinde Prezentările celor care au adăugat câte o cărămidă la construirea marelui edificiu al prieteniei chino-române, Sala de lectură, Instantanee – fotografii din arhivă, Luo Dongquan: 50 de ani de studiu al limbii române, amintiri, evocări şi povestiri.

China şi România sunt despărţite de munţi şi ape, dar prietenia dintre cele două ţări şi popoare îşi are rădăcinile în trecutul îndepărtat. În secolul al XVII-lea, Nicolae Milescu Spătarul, însărcinat de ţarul Rusiei, ajunge pe pământul Chinei şi, la întoarcere, scrie „Jurnal de călătorie în China". La sfârşitul anului 1939, medicul român, Bucur Clejan, împreună cu soţia şi medicul David Iancu au venit în China, pentru a ajuta poporul chinez în războiul de rezistenţă împotriva agresiunii japoneze.

După proclamarea R.P.Chineze, la data de 5 octombrie, au fost stabilite relaţii diplomatice între China Nouă şi România. De altfel, România este a treia ţară, după URSS şi Bulgaria, care a recunoscut şi a stabilit relaţii diplomatice cu R.P.Chineză. Pe parcursul celor 65 de ani, relaţiile de prietenie şi cooperare dintre cele două ţări s-au intensificat necontenit, devenind un model de urmat pentru relaţiile interstatale. Prietenia tradiţională dintre cele două ţări şi popoare este o bogăţie comună. Aceasta trebuie cunoscută, moştenită, dezvoltată şi transmisă din generaţie în generaţie.

Prietenia tradiţională dintre cele două ţări şi popoare reprezintă o avuţie comună, care trebuie cunoscută, preţuită, moştenită, dezvoltată şi transmisă din generaţie în generaţie. Pentru această prietenie, fondată de liderii a câtorva generaţii din celor două state, au adus contribuţii şi cunoscători de limbă chineză şi română din cele două ţări, care au construit o punte ce leagă Marele Zid şi Carpaţii. Prin această rubrică, doresc să scoatem în evidenţă activităţile şi contribuţiile acestor personalităţi din China.
Li Xiling (李锡龄)
Li Xiling s-a născut în anul 1927, a terminat facultatea de limbi occidentale a Universităţii Beijing în anul 1950, iar în perioada 1950 - 1953 a învăţat limba română la Universitatea Bucureşti. În intervalul 1953 - 1984 a lucrat, timp de patru mandate la Ambasada chineză din Bucureşti, îndeplinind diverse funcţii, de la ataşat la consilier...
Ruan Jiafan (阮家璠)
În 1954, cânt Ruan Jiafan avea o vârstă fragedă de 18 ani, a fost trimisă să plece în România şi a început studiul la Facultatea de filologie a Universităţii Bucureşti. A absolvit facultatea în anul 1960. De atunci a lucrat ca interpret şi diplomat timp de 40 de ani, asumându-şi funcţiile de Consilier al ambasadei chineze la Bucureşti, director general adjunct al Centrului de cercetări Lumea Contemporană, director general adjunct la Departamentul Internaţional al P. C. Chinez, a fost membru al consiliului de conducere al Asociaţiei de înţelegere internaţională din China...
Zhao Weijian (赵惟俭)
Zhao Weijian, maestru violonist, profesor la Conservatorul Central din China.Printre studenţii chinezi trimişi în anii 50 din secolul trecut în România, descoperim unul care a studiat muzica. Este vorba despre maestrul violonist Zhao Weijian, care a învăţat vioara la Conservatorul Ciprian Porumbescu din Bucureşti...
Ding Yongning - Tincuţa (丁永宁)
Ding Yongning, jurnalist superior, românist.S-a născut la Shanghai şi a studiat la Facultatea de Medicină a Universităţii Zhendan din Shanghai. În august 1950, a participat, în calitate de reprezentant al studenţilor chinezi, la cel de-al doilea Congres Mondial al Studenţilor desfăşurat la Praga...
Jiang Benliang (蒋本良)
Jiang Benling, translator superior, diplomat.S-a născut în oraşul Changzhou, provincia Jiangsu, din partea estică a Chinei. A intrat în 1953 la Facultatea de limba şi literatura chineză a Universităţii Pedagogice Beijing, instituţie de învăţământ superior prestigioasă din China...
Xu Wende (徐文德)
Xu Wende, profesor-jurnalist, translator superior, românist.S-a născut la Shanghai. A făcut studii de limba engleză la Institutul de Limbi Străine din Beijing (1951-1953) şi de limba română la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1953-1956). A fost funcţionar şi apoi ataşat la ambasada Chinei de la Bucureşti (1956-1964 şi 1965-1967) şi la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze (1964-1965 şi 1967-1968)...
Zhang Zhipeng (张志鹏)
Zhang Zhipeng, doctor, profesor de limba română, translator şi jurnalist.A studiat limba şi literatura română între anii 1956-1961 la Institutul de limbi străine din Beijing. În perioada 1981-1984, a făcut stagiu de documentare şi doctoratul la Facultatea de filologie a Universităţii din Bucuresti, obţinând titlul de doctor în ştiinţe filologice...
Li Donghui (李东辉)
Li Donghui, general maior, translator, românist.Născut în Nord-Estul Chinei, a studiat limba rusă la Universitatea Heilonjiang la Haebin şi a fost trimis în anul 1964 să înveţe limba şi literatura română la Universitatea Bucureşti. După întoarcerea în ţară, a fost repartizat în Biroul de Relaţii Externe al Armatei Populare Chineze de Eliberare...
Zhou Mingde(周明德)
Zhou Mingde, translator-profesor, ghid turistic de grad extraordinar, membru al Consiliului Asociaţiei de Prietenie China-România. Născut la Shanghai, el a absolvit Facultatea de limbi străine a Universităţii Pedagogice Estul Chinei în 1964 şi, în acelaşi an, a fost trimis în Bucureşti să studieze limba şi literatura română la Universitatea Bucureşti...
Liu Guchang (刘古昌)
Liu Guchang, translator, ambasador, fost adjunct al ministrului de externe, preşedintele Fundaţiei pentru Cercetarea Problemelor Internaţionale din China, preşedintele Asociaţiei de Prietenie China-România.A învăţat limba şi literatura română la Institutul de Limbi Străine Beijing şi din 1973 a început cariera diplomatică, ocupând toate funcţiile ierarhice, de la ataşat la ambasador, de la director adjunct al Departamentului pentru Europa şi Asia al Ministerului de Externe, la asistentul şi adjunctul ministrului de Externe...
Wang Tieshan (王铁山)
Wang Tieshan, translator şi diplomat, vicepreşedinte permanent al Asociaţiei de Prietenie China-România.S-a născut la Beijing şi la 13 ani a început să înveţe limba rusă la Liceul de Limbi Străine Beijing şi apoi la Institutul de Limbi Străine Beijing. A fost angajat al Tipografiei de limbi străine şi, în 1973, a fost trimis să studieze limba şi literatura română, mai întâi la Universitatea Craiova, apoi la Universitatea Bucureşti...
Li Jiayu (李家渔)
Li Jiayu, om de radio, translator cu experienţă, jurnalist, scriitor. S-a născut în anul 1941 într-un sat din provincia Sichuan, din sud-vestul Chinei. A intrat prin examen de admitere la Institutul de limbi străine din Beijing cu dorinţa de a învăţa limba rusă, dar a fost repartizat la specialitatea de limba şi literatura română din cadrul Facultăţii de limbi est-europene a institutului...
Yang Xueyi (杨学莒)
Yang Xueyi s-a născut în anul 1941 în Shanghai. A făcut studiile gimnaziale şi liceale în acelaşi oraş. A fost admisă în 1958 la Institutul de limbi străine din Shanghai, la Facultatea de limba rusă. Peste doi ani era transferată la Institutul de limbi străine din Beijing, specialitatea limba şi literatura română din cadrul Facultăţii de limbi est-europene. A absolvit în 1965 facultatea şi a fost repartizată, în acelaşi an, la Departamentul de emisiuni pentru străinătate (azi, Radio China Internaţional) al Administraţiei Centrale de Radiodifuziune din China...
Deng Quande (邓全德)
Deng Quande este translator şi diplomat. S-a născut în oraşul Wuhan, provincia Hubei din partea centrală a Chinei. A studiat limba rusă la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Wuhan între anii 1960-1964 şi Limba şi literatura română între anii 1964-1969 la Universitatea Bucureşti. După absolvirea facultăţii şi întoarcerea sa în ţară, a lucrat într-un institut de cercetare al Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini nr. 3 (MICM-nr.3) şi la Ministerul Ştiinţei şi Tehnologiei câte 15 ani. A îndeplinit trei mandate la secţia tehnico-ştiinţifică a Ambasadei Chinei la Bucureşti, asumându-şi funcţia de consilier. După România, a fost trimis să lucreze la secţia tehnico-ştiinţifică a Ambasadei Chinei la Varşovia, fiind numit consilier al secţiei...
Guo Baozheng (郭保证)
Guo Baozheng, translator-profesor, românolog.Între anii 1964-1969 a studiat limba şi literatura română la Facultatea de filologie a Universităţii Bucureşti.În perioada 1970-1986, a lucrat în calitate de traducător la Institutul de Proiectare şi Cercetare nr. 5 al Ministerului Industriei Militare. Între 1986-2007 a fost translator şi manager pentru comerţul produselor militare, economice şi a obiectivelor industriei militare, în Compania NORINCO din China. În perioada 1997-2001 a fost reprezentant general al Companiei NORINCO în Uganda, apoi director general al unei firme mixte de construcţii chino-ugandeze...
Che Xiangdong (车向东)
Che Xiangdong este românist, translator, diplomat în plan sportiv. S-a născut în ianuarie 1946. După absolvirea Institutului de Limbi Străine din Beijing (în prezent, Universitatea de Studii Străine din Beijing), în februarie 1973, a început să lucreze la Departamentul de Relaţii Internaţionale al Comitetului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport (CNEFS), actualmente Administraţia Generală a Sporturilor din China, ocupând funcţiile de şef de secţie, director adjunct al departamentului, director adjunct al Cancelariei CNEFS, director al Centrului de Schimburi Sportive cu Străinătatea al CNEFS. A fost membru al Comitetului Olimpic Chinez (COC) şi al Federaţiei Sporturilor din Întreaga Chină, vicepreşedinte al Asociaţiei chineze de badminton, rugby şi biliard...
Yuan Xue(袁学)
Yuan Xue, românolog, translator cu experienţă, diplomat.Născut în oraşul Handan din provincia Hebei, a urmat între anii 1959-1964, cursurile Facultăţii de limba rusă a Universităţii de Limbi Străine Beijing şi între anii 1964-1967 a fost student al Facultăţii de limba şi literatura română a Universităţii Bucureşti. După absolvirea facultăţii şi întoarcerea în ţară, a fost repartizat la Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini nr. 3, unde a lucrat până în 1984, asumându-şi misiunea de a traduce şi însoţi numeroase delegaţii chineze şi române...
Feng Zhichen (冯志臣)
Feng Zhichen, profesor universitar, doctor, românolog, translator cu experienţă. S-a născut în provincia Jilin, din nord-estul Chinei. Între anii 1956-1961 a studiat limba şi literatura română la Institutul de Limbi Străine Beijing (azi, Universitatea de Limbi Străine Beijing). Feng Zhichen, la fel ca şi Zhang Zhipeng, aparţine primei serii de studenţi din anul fondării secţiei, 1956. La absolvire, în 1961, s-a angajat la catedră şi a fost trimis la studii postuniversitare la Universitatea Bucureşti. Şi-a dat doctoratul în filologie, în anul 1965, avându-l conducător ştiinţific pe acad. prof. dr. Alexandru Rosetti. Lucrarea sa de doctorat este „Izvorul semantic al noţiunii „Munca" şi evoluţia ei istorică"...
Cui Nianquang (崔念强)
Cui Nianquang, românolog, diplomat, translator.Născut în oraşul Ninxin, provincia Jiangsu, el a urmat cursurile de limba rusă la Universitatea Beijing, o prestigioasă instituţie de învăţământ superior din China şi din lume. După absolvire, a fost trimis în România să înveţe limba şi literatura română la Universitatea Bucureşti (anii 1965-1969)...
Dong Yuan (董原)
Dong Yuan, românolog, profesor, translator. Născut la Beijing, la finalizarea liceului este trimis, în 1964, să studieze limba şi literatura română la Universitatea Bucureşti. După absolvirea facultăţii şi întoarcerea în ţară, în 1967, este repartizat să predea limba rusă într-un liceu din Beijing. În 1975, este transferat la Universitatea de Lingvistică Beijing, unde a predat limba chineză studenţilor străini. A avut funcţiile de director adjunct al Biroului de cercetări didactice, director al Departamentului pentru educaţie de bază, director al Comisiei de cercetări academice, vicepreşedinte al Comisiei pentru activităţi didactice, al Comisiei de educaţie a esteticului şi al Comisiei de Educaţie fizică şi Sport a Universităţii...
Ding Chao (丁超)
Ding Chao, românolog, profesor universitar, doctor, vicepreşedinte al Asociaţiei de Prietenie China-România, directorul Centrului pentru Limbi şi Culturi Europene al Universităţii de Limbi Străine Beijing. Născut la Beijing, el a intrat în martie 1978, împreună cu alţi nouă colegi, prin examene de admitere, la Facultatea de limbi est-europene a Universităţii de Limbi Străine Beijing, specialitatea limba română, după ce sistemul de admitere fusese abandonat complet în cei zece ani ai „Revoluţiei Culturale" (1966-1976)...
Xu Jian (徐坚)
Xu Jian, românolog, translator, ambasador. A absolvit Facultatea de limba şi literatura română a Universităţii Bucureşti. După ce a intrat în diplomaţia chineză, a lucrat trei mandate la Ambasada Chinei din România, îndeplinind funcţiile de ataşat, secretar II, secretar I şi consilier şi la Ministerul Afacerilor Externe al Chinei, îndeplinind mai mai multe funcţii, până la cea de director general adjunct în perioada 1975-2002. A fost Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar acreditat în Slovenia între anii 2002-2004 şi în România în perioada 2004-2007. În 2007 este şeful Corpului de Revizie al MAE din China, iar în 2012 a fost numit ambasador al Chinei în Polonia...
Lu Shoudao (陆守道)
Lu Shoudao, profesor la Univeristatea de Industrie şi Comerţ din Beijing, fost membru în conducerea Asociaţiei Studenţilor Întorşi din Europa şi America (ASIEA), fost vicepreşedinte şi secretar general al Filialei Europa Răsăriteană a ASIEA. A terminat facultatea la Institutul de Chimie China de Est din Shanghai, a predat cursuri la Institutul de Industrie Uşoară din Beijing, Institutul de Chimie din Beijing, Universitatea de Industrie şi Comerţ din Beijing...
Wang Qianshen (王谦身)
Wang Qianshen, profesor şi cercetător la Academia Chineză de Ştiinţe. Wang Qianshen, profesor şi cercetător la Academia Chineză de Ştiinţe. Între anii 1955-1959, a urmat studii de doctorat la Institutul de Petrol din Beijing. Între anii 1964-1967, a fost trimis să urmeze studii de specializare, cursuri post-universitare la Institutul de Petrol şi Gaze Naturale din Bucureşti...
Liu Yangfeng (刘延风)
Liu Yangfeng, românolog, translator, fost director al Departamentului de Relaţii Externe al Ministerului Securităţii Publice din China, vicepreşedinte al Asociaţiei de Prietenie China-România,Născut la Yangan, provincia Shanxi. A urmat cursurile la şcoala elementară şi medie la Beijing. În 1964 a fost trimis să înveţe limba şi literatura română la Universitatea Bucureşti. După terminarea facultăţii a fost repartizat să predea limbi străine la o şcoala medie din Beijing...
Luo Dongquan (骆东泉)
Luo Dongquan, translator, profesor jurnalist, românolog, vicepreşedinte al Asociaţiei de Prietenie China-România.Născut la Shanghai, după terminrea liceului a fost trimis în 1964 în România pentru a studia limba română la Universitatea Bucureşti. După absolvirea facultăţii în 1969, s-a întors în ţară şi a început să lucreze la Radio China Internaţional, redacţia română. Şi-a asumat funcţia de director adjunct al Departamentului pentru Rusia şi Europa de Est şi membru al Colegiului Redacţional al RCI...
More>>
De la apariţia aparatului de fotografiat în 1839, pe parcursul celor peste 170 de ani, aparatele foto s-au dezvoltat şi modernizat rapid, de la cele convenţionale la cele digitale.
Fotografia - produsul acestor aparate este fotografia, este un regustru al momentelor de bucurie, tristeţe, indignare, satisfacţie, un registru al momentelor importante din istoria relaţiilor interstatele, un registru al vieţii unui om de la copilărie la bătrâneţe. Fiecare fotografie reprezintă o poveste fără sonoritate, un moment istoric mut.
More>>
Luo Dongqun a plecat în 1964 în România pentru a studia limba română la Universitatea Bucureşti. Din 1969 lucrează la Radio China Internaţional.
A lucrat între anii 1982-1984 în calitate de corespondent la filiala Bucureşti a Agenţiei China Nouă şi între anii 1998-2000 la ambasada chineză din Bucureşti.
A publicat în colaborare cu alţi cărţile „România azi", "Limba chineză contemporană" în China, „Secretele bucătăriei chinezeşti", "Nestemate ale culturii chineze" în România.
Asociaţia Română de Prietenie cu R.P.Chineză i-a acordat în 2005 „Diploma de onoare", iar Ministerul de Externe al României i-a acordat în 2009 „Diploma de excelenţă".
În 2012 Asociaţia Translatorilor din China i-a acordat titlul de „Translator cu experienţă".
În 2013 este ales vicepreşedinte al Asociaţiei de Prietenie China-România.
v 30 de tineri chinezi au plecat în România pentru studierea limbii române
Imediat după proclamarea R.P.Chineze şi după stabilirea relaţiilor Diplomatice,la 5 octombrie 1949,între China şi România, în anul 1950, 5 tineri români, printre care soţii Romurus Budura şi Ana Budura, au plecat la Beijing, în acelaşi timp 5 chinezi, printre care soţii Li Xiling şi Guo Jinqin, au plecat la Bucureşti pentru a urma cursurile universitare, deschizând astfel cortina schimburilor de studenţi între cele două ţări. În anii 50 şi începutul anilor 60, China a trimis în România studenţi să înveţe în principal limba română, petro-chimie, medicină, agronomie...
v Primele impresii
La Bucureşti, capitala României, tot ce am văzut era nou pentru noi. Bulevardul Magheru, cu magazine luxoase unul după altul, Bulevardul 6 Martie, cu cinematografele unul lângă altul, parcurile Cişmigiu, Libertăţii, Herăstrău, cu verdeaţă luxuriantă şi flori, Opera Română, Arcul de Triumf, Piaţa Unirii, Snagovul... Este micul Paris! Oraşul este dominat de verdeaţă, împodobit cu o serie de lacuri mari şi mici, unul legat de altul, ca un lanţ de perle strălucitoare...
v Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge
Între limba chineză şi una europeană sau occidentală există o diferenţă colosală. Limba chineză este una orientală, bazată pe caractere, sau mai bine zis, hieroglife, care s-a format cu mii de ani în urmă. O limbă occidentală, inclusiv cea europeană este bazată pe litere. Scrisul, pronunţia, cuvintele, gramatica diferă cu totul...
v Premierul Zhou Enlai ne-a îndemnat să ne împrietenim cu localnicii
Să ştiţi că premierul Zhou Enlai avea o grijă faţă de noi, studenţii, interesându-se de învăţătura şi viaţa noastră în străinătate. În martie 1965, liderul român Gheorghe Gheorghiu-Dej a încetat din viaţă. Zhou Enlai a venit personal în fruntea unei delegaţii guvernamentale chineze la Bucureşti, pentru a-l conduce pe ultimul drum...
v Şi noi am participat la funeraliile liderului român, Gheorghe Gheorghiu-Dej
Încetarea din viaţă la 19 martie 1965 a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al Partidului Celor ce Muncesc din România, constituie o pierdere grea pentru partidul şi poporul român. Este totodată o mare pierdere pentru relaţiile dintre partidele, guvernele şi popoarele Chinei şi României. Studiam atunci la facultatea de filologie a Universităţii Bucureşti. Îmi aduc bine aminte că după încetarea din viaţă a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, partidul şi poporul român au fost cuprinse de o durere profundă. S-a decis organizarea funeraliilor la cel mai înalt nivel. Au fost invitaţi lideri ai altor partide şi state. Delegaţia partidului şi guvernului chinez a fost condusă de premierul Zhou Enlai...
v Întoarcerea în ţară pentru a participa la aşa numita „revoluţie culturală."
Din cauza aşa-numitei „Revoluţii culturale" care s-a declanşat în vara anului 1966, ne-am întrerupt studiile şi ne-am întors la începutul anului 1967 la Beijing. S-au întors în ţară toţi studenţii chinezi din toate ţările. Din România, noi, aproximativ 50 de studenţi, am luat trenul internaţional Bucureşti-Moscova şi ne-am oprit două zile la ambasada chineză din Moscova...
v M-am întors la Dâmboviţa pentru a-mi continua studiile
După aproape un an de zile, 16 studenţi, printre care mă număram şi eu, ne-am reîntors în ianuarie 1968 pe calea aerului la Bucureşti, pe malul Dâmboviţei, pentru a ne continua studiile. Înainte de plecarea din Beijing, în ciuda agendei sale încărcate, premierul Zhou Enlai i-a primit în Zhonanhai, sediul Comitetului Central al P.C.Chinez şi al Consiliului de Stat, pe cei aproape 100 de tineri care urmau să se întoarcă în ţările unde învăţaseră limba. Nutrind mari speranţe, premierul Zhou a dat cu cordialitate mâna cu noi, s-a fotografiat împreună cu noi...
v Întoarcerea în ţară şi viaţa într-o fermă agricolă a armatei
Astfel, în vara anului 1969, am terminat facultatea şi am revenit în patrie. Toţi absolvenţii, dar şi cei care se întorseseră în 1967 în ţară, nu au fost repartizaţi să lucreze. Pentru că „revoluţia culturală" nu se terminase, instituţiile centrale şi ministerele încă nu aveau nevoie de translatori. Astfel, tot cu grija personală a premierului Zhou Enlai, toţi absolvenţii care au studiat limbile străine, indiferent unde, în străinătate sau în ţară, au fost trimişi să muncească în fermele agricole ale armatei din suburbiile oraşului Tangshan, provincia Hebei, la o distanţă aproximativă de 180 de kilometri de capitala Beijing, unde munceau pe câmp, la orezării, grădini legumicole, crescătorii de porci sau păsări, făceau instrucţiuni militare şi îşi exersau totodată cunoştinţele de limbi străine...
v Toţi colegii care au învăţat limba română au fost repartizaţi în diferite unităţi şi au adus contribuţii la intensificarea relaţiilor chino-române
Astfel, de la sfârşitul anului 1969, noi am fost repartizaţi treptat în diferite departamente şi instituţii ca Ministerul Comerţului Exterior şi al Relaţiilor Economice cu Străinătatea, Ministerul Construcţiilor de Maşini, revista ilustrată China, Ministerul Apărării, Ministerul Culturii şi altele, care s-au preocupat de dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare chino-române...
v De la ascultător la redactor
În seara zilei de 29 august 1968, la căminul studenţesc Grozăveşti din Bucureşti, un grup de studenţi chinezi s-a adunat într-o cameră în jurul unui aparat de radio, model vechi. La ora 21:00 am auzit o voce feminină care anunţa emisiunea în limba română a postului Radio Beijing care şi-a schimbat ulterior denumirea în Radio China Internaţional. Vocea Chinei traversând spaţiul a pătruns în casele oamenilor din România...
v Am fost corespondent al Agenţiei China Nouă la Bucureşti
Între anii 1982-1984, am fost delegat la Agenţia China Nouă şi am fost trimis în calitate de corespondent la Bucureşti. În aceşti doi ani, am lucrat împreună cu Ding Yongning - Tincuţa şi Zheng Jian, care m-au învăţat cum să scriu o relatare a unui eveniment de importanţă majoră, cum să fac un interviu, cum să formulez întrebări, cum să realizez o corespodenţă şi multe alte lucruri. Cu o atitudine modestă de învăţare, cu perseverenţă şi sârguinţă, am realizat un salt în pregătirea profesională, de la translator la ziarist, la un angajat în presă...
v Doi colegi de la Agenţia China Nouă au decedat într-un accident rutier
În vremea aceea, relaţiile chino-române au fost foarte strânse. Schimburile de vizite la nivel înalt erau frecvente. În luna mai 1983, secretarul General al C.C. al P.C. Chinez, Hu Yaobang a efectuat o vizită de prietenie în România. Cu două zile înaintea sosirii lui Hu Yaobang în capitala României, corespondentul-şef al Agenţiei China Noua la Bucureşti, Doamna Tincuţa i-a trimis pe colegii Zheng Jiyuan, Zhang Hanwen şi Cao Yuquan la Braşov ca să cunoască situaţia unităţilor care urmează să fie vizitate de delegaţia chineză. Cei trei au plecat dis-de-dimineaţă. După îndeplinirea sarcinii s-au întors, după amiază, spre Bucureşti. Din cauza oboselii, Zheng Jiyuan a făcut un accident grav, maşina condusă de el ciocnindu-se cu un autobuz oprit într-o staţie lângă Aeroportul Otopeni...
v Anii de pionierat ai RCI
Botezat în vălvătaia războiului de rezistenţă a poporului chinez împotriva agresiunii japoneze, la 3 decembrie 1941, Radio Xinhua (China Nouă) a început să transmită dintr-o peşteră din Yanan, emisiuni în limba japoneză. Prima crainică a fost o fată tânără japoneză, care împotrivindu-se războiului de agresiune împotriva Chinei declanşat de militarismul japonez, a venit în China pentru a sprijini poporul chinez. Şase ani mai târziu, a fost lansată transmisia în limba engleză.După eliberarea ţării, în 1949, Radio Xinhua s-a mutat la Beijing şi a fost denumit Radio Beijing, făcând parte din Administraţia Centrală de Radiodifuziune din China, iar în anii 80, denumirea s-a schimbat în Radio China Internaţional. În anii 50 şi 60 din secolul trecut, Radio Beijing (RCI) a cunoscut o dezvoltare puternică, numărul limbilor folosite ajungând la 43 în 1976, dintre care 38 de limbi străine, limba standard Putonghua şi 4 dialecte ale limbii chineze...
v Diversificarea serviciilor postului RCI
Dezvoltarea mass-mediei, generalizarea transmediei televizate şi în special apariţia internetului au constituit tot atâtea provocări neîntâlnite înainte pentru radiodifuziune. In 1997, RCI s-a mutat de la vechea Casă Radio în actuala clădire modernă şi, cu acest prilej, s-a realizat un mare salt înainte, pe plan tehnic, trecând dintr-o dată de la tehnica modulară la cea digitală. RCI este primul post de radio din lume care a realizat în întregime radiodifuziunea digitală. Pentru a întâmpina aceste provocări şi pentru a ţine pasul cu dezvoltarea tehnologică este departe de a fi suficient, pentru un lucrător de la instituţia noastră de radiodifuziune internaţională, să rămână un simplu traducător. El trebuie să fie pregătit multilateral. Pe lângă munca de traducere, de prezentare la microfon, el trebuie să ştie să realizeze interviuri, să scrie radioreportaje sau relatări, să manipuleze aparatele moderne de înregistrare, să facă operaţiuni de copiere, dublare şi mixare, pur şi simplu să realizeze un produs radiofonic finit, care este un program sau o emisiune gata de transmis. Fiecare dintre noi, de vârstă mai mare sau mai mică, a trecut prin şcolarizarea corespunzătoare pentru a stăpâni noua tehnică modernă...
v Stabilirea relaţiilor diplomatice chino-române, un nou punct de pornire a relaţiilor tradiţionale de prieteie şi cooperare bilaterale
La 1 octombrie 2014 se împlinesc 65 de ani de la proclamarea R.P. Chineze, iar la 5 octombrie 2014 se împlinesc 65 de ani de la stabilrea relaţiilor diplomatice între R.P. Chineză şi România.Este bine cunoscut că la 4 zile după proclamarea R.P. Chineze, au fost stabilite relaţii diplomatice între China Nouă şi România. România este a treia ţară, după URSS şi Bulgaria, care a recunoscut şi a stabilit relaţii diplomatice cu R.P. Chineză.În mod detaliat cum s-a hotărât stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări? Răspunsul l-am găsit în articolul scris de diplomatul român Nicolae Stancu, "Un omagiu cordial poporului chinez", articol publicat în volumul "Evantaiul celor 10.000 de gânduri" vol. III, editat de Asociaţia Română de prietenie cu Republica Populară Chineză...
v Anii grei la deschiderea emisiunii în limba română
Redacţia în limba română RCI s-a înfiinţat în 1965. Primii membri ai redacţiei sunt Li Jiayu, Yang Xueyi, Li Mingwen şi Han Yuding, absolvenţi ai Universităţii de Limbi Străine Beijing, unde care au învăţat 5 ani limba şi literatura română. Cei patru au făcut în condiţii dificile munca de pregătire pentru deschiderea emisiunii în limba română. Nu aveau dicţionare, nici experţi români. Ei au făcut sute şi mii de fişe pe care sunt scrise cuvintele în limbile chineză şi română, caru au jucat rolul unui dicţionar rudimentar. După aceea, au fost invitaţi să lucreze în redacţie doi emigranţi chinezi din România, Chiminli şi fratele său mai mic. Cei doi s-au întors în România în 1966 după începerea „revoluţiei culturale", fiind nesuportabili de clima politică de atunci din China. În 1968 în redacţia română au venit doi membri noi, crainicele Chu Yiping şi Chen Wenyin, care s-au întors din România după doi ani şi jumătate de studiu al limbii şi literaturii române...
v Dezvoltarea redacţiei române şi diversificarea serviciilor
Prin eforturile susţinute ale colegilor, redacţia română şi emisiunea în limba română s-au situat în primele rânduri ale radioului nostru, prin perfecţionarea an de an a structurii programelor, deschiderea unor noi rubrici interesante şi atractive, cum sunt: Cultura chineză, Puntea prieteniei, Societatea şi viaţa, Evantaiul faptelor diverse, Din înţelepciunea chineză, Bucătăria chineză, Să învăţăm să vorbim chinezeşte, Sport, China pe drumul modernizării, În dar cântece chinezeşti, Poşta Redacţiei.... Multe emisiuni şi programe au fost premiate de radio.Nemulţumiţi cu traducerea simplă a informaţiilor şi relatărilor scrise şi redactate de Centrul de Presă al Radioului, colegi din redacţie au ieşit din birou, deplasându-se la hoteluri, pe terenuri sportive, în săli de teatru şi săli de expoziţii pentru a lua interviuri delegaţiilor române venite în vizită în China şi unor personalităţi chineze care au efectuat vizite de prietenie în România, pentru a realiza radio-reportaje cu sunet la faţa locului. Astfel de emisiuni sunt foarte bine recepţionate şi apreciate de ascultătorii noştri din România...
v Dezvoltarea Redacţiei române RCI nu poate fi lipsită de sprijinul experţilor şi ascultătorilor noştri din România
De-a lungul celor 46 de ani, de la lansarea emisiunii în limba română în România, din 1973 până în prezent, au venit să lucreze în redacţia noastră 24 de specialişti. Aceştia sunt: Gheorghiţă Voicu, George Albuţ, George Speranţa Gomnoiu, Elvira Evaşcu, Liviu Corbea, Coralia Meteleanu, Georgeta Iordăchescu,Viorel Popescu, Mihai Nicolae Raşchin, Septimiu Roman, Cristina Tache, Carmen Vulcan, Gabriela Nicolescu, Tudor Martalogu, Nicolae Mircea Năstase, Silviu Niculescu, Roxana Râbu, Nora Zainea, Marian Mizdrea, Anca Rusu Cosmina, Dorina Enciu, Daniel Constantin Tomozei, Felicia Nina Gherman, Sanda Man Lacrimioară...
v Am lucrat cu toată tragerea de inimă pentru emisiunea în limba română
Pe lângă traducerea informaţiilor şi vorbirea la microfon, am început să răspund de realizarea unor rubrici, precum „China pe drumul modernizării", „Societatea şi viaţa", „Sport", „Turismul în China", „Poşta Redacţiei", „Bucătăria chineză", „Cultura chineză" şi multe altele...
v Faţă în faţă cu ascultătorii
A merge în rândul ascultătorilor pentru a le asculta direct opiniile şi propunerile reprezintă o dorinţă arzătoare a noastră. Membrii redacţiei caută să se întâlnească cu ascultătorii ori de câte ori pleacă în România la perfecţionare, în vizite, cu prilejul participării la seminariile organizate de Societatea Română de Radiodifuziune...
v Reacţii puternice
Manifestarea „Faţă în faţă cu ascultătorii" din 24 octombrie 2003 s-a bucurat de un mare succes, fiind apreciată de presa română şi de participanţi. Canalul cultural al Televiziunii Române a relatat în seara zilei respective de două ori ştiri despre manifestarea noastră. Ziarul „Economistul" califica, într-o relatare, manifestarea drept „o sărbătoare a Chinei". Preşedintele Asociaţiei Române de prietneie cu R.P.Chineză, domnul Florea Dumitrescu a arătat: „Sărbătorim 35 de ani de la înfiinţarea postului RCI pentru România. Este o atmosferă superbă. Foarte mulţi români sunt dornici acum să cunoască ce se întâmplă în China şi mai ales, ce pregăteşte China pentru mileniul III. China va fi minunea secolului XXI. China va fi o mare putere economică, politică şi socială în secolul XXI."
v Interviuri şi relatarea vizitelor delegaţiilor române în China
Pentru a spori atractivitatea emisiunilor, din anii 80, Redacţia noastră a început să acorde o mare atenţie reportajelor şi interviurilor. Delegaţiile române oficiale ori neoficiale, de diferite tipuri, care au făcut vizite în China, cei care lucrează la obiectivele de cooperare economică şi comercială chino-române, delegaţii chineze care au făzut vizite în România, de la şefi de stat şi de guvern, preşedintele parlamentului, miniştri, ambasadori până la sportivi, artişti, turişti şi alţii au fost invitaţi la microfonul nostru...
v Încurajări pentru munca noastră
Mulţi invitaţi au adresat înalte aprecieri şi elogii emisiunilor noastre în limba română care au ca scop promovarea şi intensificarea relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre poproul chinez, pe de o parte şi poporul român şi moldovenesc, pe de alta. Astfel, domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului României, ne-a scris următoarea dedicaţie; „Radio China Internaţional merită cu adevărat o diplomă de excelenţă pentru activitatea desfăşurată pe parcursul celor 60 de ani. Ne bucură faptul că Redacţia postului de radio cuprinde şi secţia în limba română, asigurându-se posibilitatea ca poporul român prieten să cunoască realizările obţinute de R.P.Chineză."
v Ascultătorii sunt stăpânii noştri
În calitate de lucrător al radiodifuziunii, a sluji pe ascultători reprezintă o datorie sfântă şi a întâlni pe ascultători reprezintă o dorinţă arzătoare.În Redacţia de limba română a RCI activitatea de a răspunde la scrisorile sosite este îndeplinită prin rotaţie de către membrii ei. În felul acesta, toată lumea are ocazia să ia contact cu ascultătorii, să asculte glasurile, să cunoască cererile, părerile şi sugestiile lor, care reprezintă cel mai puternic sprijin şi imbold pentru munca nostră...
v Am colaborat în calitate de translator numeroase delegaţii române
Pe lângă activităţile radiofonice, pe măsura dezvoltării relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre China şi România, membrii redacţiei în limba română de la RCI au fost şi sunt mereu solicitaţi să însoţească diferite delegaţii chineze sau române în calitate de translatori...
More>>
Cartea, este o cristalizare a înţelepciunii umane, un mijloc de răspândire şi popularizare a cunoştiinţelor, un mijloc de comunicare şi schimburi în diferite domenii, fiind totodată un însoţitor de nelipsit al creşterii copiilor din toate ţările.
Totodată, cartea este o sămânţă a prieteniei între popoare, o forţă de promovare a cunoaşterii reciproce. În rubrica „Sala de lectură", dorim să prezentăm cărţile apărute în China şi România, menite să promoveze prietenia şi cunoaşterea reciprocă între cele două popoare.

  • 《云雀》
    Ciocârlia

  • 《寒冰访罗明》
    Han Bing în vizită la Luo Ming

  • 《CRI外国专家风采》
    Strălucirea experţilor străini la RCI

  • Diplomaţia Panda
    《熊猫外交》

  • 《多瑙河之波》
    Valurile Dunării

  • 《神秘谋杀案》
    Cu moartea între patru ochi

  • China în oglinda timpului
    《中国百科》

  • 《权力之图的绘制者》
    Cartograful puterii

  • 《江泽民在一机部(1970-1980)》
    Jiang Zemin la Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Nr. 1(1970-1980)

  • 《罗马尼亚》
    România

  • Nestemate ale culturii chineze Un prinos de iubire pentru sufletul chinez
    《中国文化集萃》

  • 《和我的爱人在一起的日子 — 赵婧璞回忆录》
    Zilele petrecute împreună cu soţul meu - memoriile Doamnei Zhao Jingpu

  • 《罗马尼亚的白求恩 — 布库尔·柯列然与中国》
    Bethuune din România – medicul Bucur Clejan în China

  • Ţara marelui dragon
    China – Geografie şi turism
    《龙的国家 – 中国:地理与旅游》

  • „Zbucium"– Proza feminină chineză
    《中国女性作家作品选》

  • Intersectări
    File de calendar
    《交叉口 – 埃·伊瓦史库日记》

  • 《爱明内斯库诗选》
    Poeziile alese a lui Eminescu

  • 《埃米内斯库诗文选》
    Poezii şi proze alese ale lui Mihai Eminescu

  • 《罗马尼亚语通论》
    Limba Română

  • Evantaiul celor 10.000 de gânduri
    România şi China: Trei veacuri de istorie
    《浓情挚意万万千,罗中关系三百年》

  • 《百年中罗关系史(1880-1980)》
    Istoria centenară a relaţiilor chino-române

  • Un stră-român, boierul moldo-valah Nicolae Milescu Spătarul,
    Ambasador la Curtea Marelui August Kang Xi
    《中罗交往的先驱 - 尼. 斯.米列斯库》

  • 《中罗文学关系史探》
    Istoria relaţiilor literare chino-române

  • Limba chineză contemporană
    《当代中文》

  • Dr. David Iancu: 9 ani medic pe front Spania-China 1937-1945
    《达维德•扬库: 1937-1945在中国-西班牙前线9年的日子》

  • 《北京对话》
    Dialoguri la Beijing
  • © China Radio International.CRI. All Rights Reserved.
    16A Shijingshan Road, Beijing, China