O astfel de situaţie a stârnit imediat nemulţumirea puternică a unor state din UE, ce sunt puternic afectate de întreruperea furnizării de gaze. Multe dintre ele au cerut Rusiei şi Ucrainei să respecte acordul şi să reia imediat aprovizionarea cu gaze. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a afirmat miercuri la o reuniune a Parlamentului European, ce a avut loc în Franţa că dacă companiile Gazprom şi Naftogaz nu vor relua în curând furnizarea de gaze către Europa, va propune să se iniţieze o acţiune în justiţie împotriva acestora pentru ca problema să fie soluţionată pe căi juridice.

În acelaşi timp premierii Republicii Moldova, Bulgariei şi Slovaciei, cele trei ţări cel mai mult afectate de sistarea furnizării gazelor, s-au deplasat miercuri la Moscova, unde au purtat convorbiri cu premierul Vladimir Putin, preşedintele Dmitri Medvedev, şi responsabili ai companiei Gazprom.

Premierul slovac, Robert Fico, a prezentat în cadrul convorbirilor un proiect pentru depăşirea actualei crize. Potrivit acestuia, Rusia va oferi prin staţia rusă de distribuţie Sudzha un anumit volum de gaze populaţiei ucrainene în schimbul aceleiaşi cantităţi de gaze din depozitul subteran din vestul Ucrainei pentru aprovizionarea unor ţări europene. Alexei Miller, preşedintele Gazprom, a apreciat că un astfel de proiect este aplicabil, dar trebuie aprobat şi de partea ucraineană. Miller a spus că compania sa va examina în cel mai scurt timp posiblitatea de a aplica un proiect similar pentru frunizarea de gaze către Republica Moldova. În ce priveşte livrarea de gaze pentru ţările balcanice, situaţia este mult mai complicată, deoarece Ucraina n-are depozite subterane de gaze la graniţa cu Balcani. Însă partea rusă va analiza în continuare proiectul de furnizare de gaze către Bulgaria. Dacă Ucraina va reacţiona pozitiv la proiectul iniţiat de premierul slovac, este posibil ca unele ţări europene să fie reaprovizionate cu gaze într-un interval scurt.

De notat este faptul că preşedintele Rusiei a propus miercuri într-o convorbire telefonică cu preşedintele Comsiei Europene, José Manuel Barroso, să aibă loc la 17 ianuarie la Moscova o reuniune la vârf a ţărilor consumatoare de gaze ruseşti. Reuniunea va avea drept scop găsirea metodei de ieşire din impasul provocat de litigiul privind gaz şi evitarea repetării problemelor similare. Medvedev a informat miercuri pe premierii moldovean, bulgar şi slovac despre această propunere, invitându-i să participe la reuniune. Potrivit secretarului general de presă al preşedintelui rus, Ucraina va fi invitată să fie prezentă la reuniunea de la Moscova. Preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenko, şi-a exprimat miercuri sprijinul faţă de convocarea acestei reuniuni, dar nu la Moscova, capitala ţării cu care este în dispută.

Analiştii consideră că proiectul prezentat de Slovacia şi propunerea de convocare a reuniunii la vârf reprezintă doar măsuri provizorii pentru ieşirea din impas. Actualul litigiu ruso-ucrainean privind livrarea gazelor se datorează atât disputelor comerciale, cât şi confruntărilor politice. Nu este greu de constatat că Rusia doreşte să profite de bogatele sale resurse de gaze naturale ca să exercite presiuni asupra Ucrainei, care în ultimii ani se apropie tot mai mult de NATO. Odată cu ascuţirea litigiului, cele două state nu numai că vor suporta pierderi economice uriaşe provocate de astfel de dispute, vor pierde în acelaşi timp complet încrederea Europei. Ca atare, cu eforturile părţilor, este posibil ca Rusia şi Ucraina să facă anumite concesii, iar problema furnizării gazelor pentruEuropa să se rezolve temporar.