Cu un spectacol magnific de muzică, dans şi artificii, la care se adaugă laudele călduroase ale preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Jacques Rogge, olimpiada de la Beijing a luat sfârşit duminică seară. Evident, această olimpiadă a obţinut un mare succes. Chinezii au câştigat nu doar medalii, idei şi principii. În acelaşi timp au obţinut o şansă ca prietenii străini să cunoască şi să înţeleagă mai bine ţara noastră. Acest lucru a fost mărturisit de către ambasadorul României în China, Viorel Isticioaia, într-un interviu acordat în timpul olimpiadei postului Radio România Actualităţi. În acest interviu, Paul Grigoriu, corespondent acreditat la JO de la Beijing, l-a întrebat pe ambasadorul român despre evoluţia relaţiilor dintre cele două state.

Prin eforturile conjugate ale Comitetului Olimpic Român şi Ministerului de Externe, ambasada României a găzduit la sediul ei în timpul olimpiadei o serie de manifestări la Casa României, inaugurată la 8 august. La ceremonia de deschidere a Casei României, preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre relaţiile româno-chineze, amintind şi despre deficitul comercial existent. Viorel Isticioaia a amintit printre altele:

„Există într-adevăr momente de preocupare şi dezechilibrul comercial este unul din cele sensibile pe care ambele părţi încercăm – şi o spun fiind la Beijing, cunoscând şi preocupările şi problemele părţii române şi viziunea părţii chineze – ambele părţi încercăm să o regândim de o manieră inteligentă şi, aş spune, potrivit spiritului relaţiilor economice moderne."

În opinia ambasadorului român, a crea o platformă de producţie şi de desfacere pentru investitorii chinezi, în drumul lor către pieţele europene şi către alte orizonturi economice interesante, reprezintă o bună soluţie pentru reducerea dezechilibrului comercial.

„România în ultimii doi ani, după cum bine ştiţi, profilată de acum pe orizontul integrării europene, reprezintă deja o şansă pentru ca investitorii chinezi, în drumul lor către pieţele europene, în drumul lor către alte orizonturi economice interesante – Orientul Mijlociu, spaţiul exsovietic – să treacă prin zona economică românească prin care să se cupleze, să-şi creeze platforme de producţie, de desfacere, să-şi găsească parteneri români sau europeni în spaţiul românesc (...) pentru că pe aici (pe la ambasadă) trec delegaţiile camerelor judeţene de comerţ, trec foarte mulţi reprezentanţi ai comunităţii de afaceri româneşti, trec foarte mulţi membri ai grupurilor de afaceri care îndrăznesc să se aventureze în China, indiferent dacă vorbim de Niro, Grupul Păunescu, Alexandrion sau altele, şi toate acestea au o filozofie pe care eu v-o traduc în aceşti termeni ai ideii de a găsi resurse de echilibrare a relaţiilor economice."

Viorel Isticioaia a afirmat că o astfel de soluţie nu poate fi considerată fără bunele relaţii dintre România şi China. Domnia sa a dat câteva exemple în ce priveşte aceste relaţii tradiţionale:

„În această jumătate de secol România a avut un partener economic important, modernizările şi dezvoltările industriale din România au avut resurse şi au avut pieţe pe care să se extindă şi foarte multe dintre succesele construcţiei şi dezvoltării din China s-au datorat acestei relaţionări cu România. Industria petrolieră din China n-ar fi existat fără România. Au fost perioade în care autobuzele de pe străzile oraşelor chineze n-ar fi circulat fără ajutorul României. Au fost perioade în care industria chimică sau sportivii chinezi n-ar fi făcut anumite lucruri dacă nu existau antrenorii din România, inginerii din România şi echipamentele din România. Dacă veţi vizita o serie de universităţi din zonele de nord-est ale Chinei vă vor spune că au sărbătorit 30 de ani de la înfiinţarea lor cu profesori români. Dacă veţi merge la Academia de Arte Plastice de la Hangzhou, jumătate dintre profesorii de acolo sunt discipolii pictorului român Eugen Popa."

Iar Olimpiada a dat oportunitatea românilor să reîncălzească, să revalorizeze şi să reactualizeze această relaţie.

„Aş spune că Olimpiada adaugă pentru noi, prin prezenţa sportivilor aici, prin prezenţa preşedintelui la ceremonia de deschidere, la momentul inaugurării Casei României, un semnal suplimentar pentru prietenii chinezi că relaţia politică de încredere şi de cordialitate dintre România şi China, că problemele pe care încercăm să le rezolvăm din mers, de substanţă economică, de cunoaştere reciprocă, sunt extrem de importante în continuare în situaţia în care România este membru al Uniunii Europene şi NATO."

Paul Grigoriu l-a întrebat cum sunt privite la nivelul responsabililor politici din China apartenenţa României la UE şi la NATO. Viorel Isticioaia a explicat:

„Ca om care a servit această relaţie de-a lungul anilor pot să vă spun că în toate documentele bilaterale din anii 90 până acum semnate la nivelul preşedinţilor sau convenite la nivel politic semnificativ, partea chineză a vorbit întotdeauna şi aproape se poate cita acel pasaj din documentele bilaterale despre înţelegerea şi sprijinul pe care le acordă integrării României în Europa. (...) Aderarea noastră la NATO nu i-a făcut să înţeleagă mai bine NATO. Ne-au înţeles pe noi, ca prieteni care aveau nevoie de integrarea într-un sistem de securitate în condiţiile de după războiul rece. Din acest punct de vedere, acceptarea integrării în UE a fost extrem de uşoară. Au înţeles că dorim să intrăm într-un club al ţărilor dezvoltate, cu toate valorile sale. Ei ştiu şi noi le-am spus de multe ori că aderarea noastră nu este îndreptată împotriva cuiva, că serveşte în primul rând asigurării intereselor naţionale, ale regiunii."

În ce priveşte relaţiile militare chino-române, Isticioaia a arătat:

„Relaţiile militare româno-chineze au evoluat ca relaţii între instituţii specifice, ca relaţii care slujesc interesele naţionale de securitate, cu domenii care au sensibilitatea şi semnificaţia lor, dar care sunt în acelaşi spirit de deschidere reciprocă, de încredere reciprocă. Deşi acum suntem un stat membru NATO şi chiar mai mult, aş spune, chinezii au tratat cu seriozitate şi atenţie perfect justificată desfăşurarea summitului NATO la Bucureşti. S-a ajuns în faza în care, văzut de aici de la Beijing, summitul de la Bucureşti a adăugat un element suplimentar, de pozitivitate, în sensul de considerare reciprocă ca potenţial de cooperare între NATO şi China, pentru anvergura operaţiunilor în care NATO se angajase dincolo de teatrul european de operaţiuni, pentru ceea ce, împreună, pot identifica o agendă compatibilă de dialog. Care? Le puteţi spune foarte uşor: problemele terorismului sunt universale. În egală măsură există şi alte probleme, surse de risc neconvenţionale, de la cele de mediu până la cele care pot fi inventariate împreună, pentru că sunt în preocuparea şi ale Chinei şi ale NATO, care pot să reprezinte platforme de cooperare."

Ambasadorul român a subliniat perspectiva largă de cooperare dintre China şi România.

„Deci unei zestre bilaterale pe care noi o avem şi o ştiţi, cu foarte multe state din Asia, se adaugă un format multilateral din care se vor degaja, foarte probabil, multe proiecte de cooperare. Vă spuneam de summitul ASEM. Altul ar fi prespectiva aniversării anul viitor a 60 de ani de relaţii diplomatice."

Ambasadorul Isticioaia a recunoscut însă că destui de puţini români înţeleg că au nişte şanse în relaţia cu China.

„Sunt mult prea puţini oameni de afaceri care ajung aici, mult prea puţini studenţi, în condiţiile în care Franţa are 3.000 de studenţi şi noi n-avem nici măcar 30. Daţi-mi voie să cred că un supliment de efort, din partea comunităţii de afaceri, din partea comunităţii academice din România, care a avut o şcoală de orientalişti, de studii orientale şi încă are şi un institut, din partea comunităţii academice în ansamblu, care face efortul de a descifra întrebările acestei lumi, un supliment de atenţie ar aduce o contribuţie extraordinară şanselor noastre nu numai pentru a actualiza, revaloriza relaţia cu China, ci ar face România un partener relevant pentru UE în relaţia cu China şi pentru chinezi, ca având un prieten în plus în interiorul Uniunii Europene."

În închiere, ambasadorul a opinat că chinezii au câştigat enorm din olimpiadă.

„Aş spune că olimpiada este un câştig masiv pentru China. Nu numai numărul de medalii, numărul de idei, varietatea lor, numărul de principii şi înfruntarea care arată că valori sunt peste tot. Din punctul acesta de vedere chinezii vor câştiga enorm din olimpiadă şi pot să văd şi în partea cealaltă, la concurenţii străini, la turiştii străini, la cei care au venit aici, câştigul lor, suplimentul lor de cunoaştere şi de informaţii despre China. Ambele câştiguri ar trebui să invite la o mai bună cooperare. Avem sentimentul că olimpiada este o mare şansă pentru China de a arăta că este deschisă către lume şi că poate să se conecteze mai bine la lume."