Bună seara, dragi prieteni. La microfon, Zhang Xue.

Săptămâna trecută am primit un e-mail din partea ascultătorului nostru Sandu Popa, în care a scris:

„Dragă Redacţie,

Am urmărit toate capitolele rubricii Bucătăria chineză şi vă pot spune că am avut multe de învăţat. Problema este că în studiul pe care îl fac mă interesează ce feluri de mâncare se pregătesc de evenimentele deosebite din viaţa unui om: naştere, nuntă, înmormântare. Dacă mă puteţi ajuta în această direcţie ar fi extraordinar (măcar doar cu enumerarea unor feluri de mâncare pe regiunile Chinei) pe care apoi să le urmăresc şi aici, în România, să văd dacă la comunitatea stabilită aici se păstrează aceste feluri de mâncare ori s-au adoptat reţete româneşti.

Cu mulţumiri!"

Mulţumim în primul rând domnului Popa pentru mesaj şi pentru urmărirea cu mare atenţie a rubrii noastre. Problema care vă preocupă este o temă foarte interesantă şi totodată greu de explicat deoarece în China sunt multe regiuni şi provincii, precum şi 56 naţionalităţi. Aproape fiecare regiune şi naţionalitate are mâncăruri specifice pentru evenimentele majore din viaţă. Acestea au cunoscut de-a lungul mileniilor multe modificări. Poate este mai uşor să faceţi o anchetă printre conaţionalii noştri trăind în România. Acum doresc să vă dau numai un exemplu legat de naţionalitatea han de la Beijing, de unde sunt şi eu.

Fiind naţionalitatea cu cea mai mare numeroasă populaţie din China, populaţia han are o cultură culinară bogată nu numai în sensul că dăinuie de câteva mii de ani. Locuitorii din diferite regiuni au feluri proprii, specifice de mâncare. În general produsele din făină, ca şi orezul preparat sunt alimentele principale ale chinezilor han. Situaţia este identică şi pentru bucatele preparate pentru nuntă. În zonele vestice ale oraşului Beijing mirele trebuia să ducă familiei miresei cu o zi înainte de nuntă o cutie plină cu mai multe produse alimentare precum orez, făină, carne, ca şi prăjituri. Familia miresei folosea produsele să prepare colţunaşi şi tăiţei. Culţunaşii erau ambalaţi şi mirele îi lua acasă. A doua zi, la nuntă, după ce mireasa ajungea la mire acasă, trebuia să mănânce întâi tăiţei, care simbolizează longevitatea, apoi, împreună cu soţul ei, mâncau colţunaşi pe jumătate fierţi pentru că în chineză „jumătate fiert" se pronunţă „sheng", la fel ca verbul „a naşte". Când oameni îi întrebau dacă sunt fierţi sau nu, soţii le răspundeau „sheng", „pe jumătate fierţi". Se crede că răspunsul avea rol prevestitor, iar soţii vor face cât mai curând un copil. Şi fructele puse pe patul unde se culcau soţii aveau funcţii „magice". Înainte de culcare, oameni puneau în patul mirilor castane, alune, curmale şi seminţe de floarea soarelui pentru că rostirea numelor acestora seamănă cu „să naşteţi cât mai curând un copil". Masa oferită oaspeţilor depinde de condiţiile economice ale familiei ginerelui. Sunt de obicei câteva principii care trebuie respectate pentru masa de nuntă. Numărul felurilor pentru o singură masă este cu soţ, 8, 10 sau 12, iar numărul aperitivelor şi felurilor calde sunt tot cu soţ. Felurile sunt pregătite din carne (de porc, raţă, pui, peşte de apă dulce), ouă, fructe de mare (creveţi ş.a.) şi peşti de mare, legume şi ciuperci etc.

La reţeta de astăzi vă propun chiftele de porc cu ouă sărate. Materiile prime sunt 500 g carne de porc tocată şi 3-4 ouă fierte, iar condimentele sunt ulei, vin de gătit, sos de soia, zahăr, sare, praz, amidon, ghimbir şi apă.

Se adaugă la carnea tocată puţină sare, vin de gătit, prazul şi ghimbirul tocate mărunt şi puţină apă. Se amestecă bine. Atenţie, nu trebuie prea multă apă. Se formează câteva chiftele din amestec. Se tăvălesc prin praf de amidon. Se încălzeşte o tigaie cu ulei. Când uleiul este încins, se pun chiftelele să se prăjească. Se scot când sunt frumos rumenite. Se curăţă ouăle de coajă şi se pun împreună cu chiftelele, prazul şi ghimbirul, într-o oală de ceramică. Se mai adaugă puţin sos de soia, vin de gătit, o lingură de zahăr şi până la jumătate de litru de apă. Se încălzeşte oala pe foc mare 5 minute şi apoi se lasă la foc domol. Se amestecă din când în când pentru ca sosul să intre în ouă şi chiftele. Mâncarea este gata după 10 minute de fiert.