Din cele 12 milioane de yuani (1,2 mil. euro), bani donaţi până în prezent de Su Chunying, femeia îşi aminteşte cel mai bine de 30.000 de yuani daţi unei familii aflate în dificultate.

Este vorba despre un cuplu din provincia chineză Shandong, care a făcut în 1995 apel prin televiziunea centrală (CCTV) la ajutor pentru fata pe care o aveau, bolnavă de cancer cerebral. Le-a trimis lunar bani până fetiţa s-a stins din viaţă în 1998. Ca să-i ajute pe părinţi, care nu aveau niciun serviciu, le-a trimis 30.000 de yuani în 2000 să-şi deschidă un atelier.

Patru ani mai târziu, spre surpriza ei, cuplul a căutat-o ca să-i restituie banii.

„Ce venituri pot avea doi oameni dintr-un mic atelier de imprimerie? Dar şi-au amintit să-mi dea banii înapoi, indiferent cât de frugală le era viaţa", spunea ea. „Ce m-a mişcat cel mai mult este că au donat banii unui orfelinat după ce am refuzat să-i primesc. O donaţie din partea unei familii sărace are mult mai multă valoare decât aceea din partea celor bogaţi."

Are doi copii şi a ajutat mulţi oameni din partea continentală a Chinei începând din 1994. Îi sunt recunoscători studenţi săraci, bătrâni rămaşi singuri, bolnavi de cancer, oameni rămaşi fără un adăpost.

A fost onorată în ianuarie anul acesta ca una dintre Figurile cu Inimă Caldă din China, titlu onorific acordat pentru acţiunile ei din 2006 de către Ministerul Culturii de la Beijing împreună cu cu publicaţiile Reminribao şi China Reports.

„Dacă am 100 de yuani, voi dona 80 sau chiar mai mulţi atâta vreme cât restul satisface necesităţile mele de bază", spune Su, care are acum 43 de ani, conduce o maşină de calitate, dar nu poartă bijuterii şi nu foloseşte articole de lux.

Felul său de a fi are legătură cu experienţa ei de viaţă. Provine dintr-o familie bogată. Unchiul său a fost cel mai bogat om de afaceri din Taiwan, dar ea a crescut în sărăcie. Tatăl ei nu-i dădea niciun fel de bani de buzunar şi a refuzat să-i cumpere chiar şi o uniformă de şcoală nouă când cea veche i-a rămas mică.

Mama ei s-a sinucis pe când fata avea 7 ani. Lucrurile au mers foarte prost după aceea. În semn de frondă, după ce a terminat facultatea, s-a măritat cu un bărbat dintr-o familie nevoiaşă. Dificultăţile au copleşit-o. Trăia într-un apartament supraaglomerat. Nu avea bani pentru o casă; nu a avut destui nici pentru fiul ei bolnav. Ajunsese disperată şi ridiculizată de neamuri pentru sărăcia în care trăia.

S-a mutat în 1994 cu familia la Beijing. Soţul ei a început o afacere cu bancomate, iar ea s-a implicat în proprietăţile funciare. Odată cu bunăstarea au început şi activităţile caritabile. Su Chunying se confesează:

„Sunt recunoscătoare pentru aceste suferinţe. Altfel n-aş fi înţeles cât de dureroasă poate fi viaţa când ai nevoie disperată de bani şi cât de nenorocit te simţi când eşti în dificultate şi nimeni nu-ţi întinde o mână."

Femeia este preocupată în primul rând de educaţie. Stă acasă numai câteva luni pe an. În rest colindă mai ales prin regiunile tibetane. În Qinghai a fost şocată cât de precare erau condiţiile de studiu ale elevilor. A donat 5 mil. yuani, cu care s-au putut construi 20 de şcoli în regiunile rurale. La insistenţele ei, un grup taiwanez a donat 2,5 mil. yuani, tot pentru şcoli.

Administrează o grădiniţă privată la Shanghai. Toate profiturile obţinute astfel, împreună cu alte sume, le direcţionează pentru un orfelinat în construcţie în Sichuan. Instituţia va găzdui 1000 de copii fără părinţi.

Lista binefacerilor este mult mai lungă. Niciodată nu le cere beneficiarilor să-i răsplătească bunătatea.

„Ceea ce vreau de la ei este să transmită dragostea altora aşa încât oamenii (...) să se ajute unii pe alţii ca să depăşească dificultăţile vieţii."

Realizatorul şi prezentatorul Emil Mirasova vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă peste o săptămînă la aceeaşi rubrică.