Dragi prieteni, la microfon Lin.

Ceea ce ascultaţi acum este un fragment al unui cântec foarte popular din regiunea autonomă Xinjiang-uigur㠖 „Ridică-ţi baticul roşu". Acesta este un cântec des auzit la nunţi, datorită melodiilor vesele şi ritmice cu care oamenii îşi pot exprima bucuria şi veselia. Însă, puţini ştiu că acesta este o adaptare a unui cântec popular al etniei uzbece.

Etnia uzbecă este una dintre cele 10 minorităţi din China de religie islamică şi locuieşte în principal în sudul Regiunii Autonomie Xinjiang. Datorită politicii de reformă şi deshidere, populaţia uzbecă a început o viaţă mai bună. Acest lucru se poate vedea şi prin cadourile de logodnă ale celor trei generaţii a unei familii de etnie uzbecă dintr-o localitate din zona Kashi din sudul regiunii Xinjiang.

Familia lui Abudu Alah Majed îşi mărită fata cea mică.

Îmbrăcată în rochia de mireasă, fata stă lângă bunica sa, ascultând sfaturile bătrânei înainte de a părăsi casa părintească, în timp ce mirele, îmbrăcat în costum naţionale, puţin timid, dar fericit aşteaptă în curte. El a declarat cu emoţie corespondentului nostru:

„Acum avem condiţii mai bune de viaţă. Îi satisfacem aproape toate dorinţele fetei. Aşa că i-am cumpărat inel şi cercei de aur. Azi am venit cu 7 autoturisme ca s-o întâmpinăm. Nouă ne place numărul 7 pentru că acesta este nu număr purtător de noroc la noi. Pentru această nuntă am cheltuit peste 20.000 de yuani, ceea ce nu este mult în satul nostru."

Conform tradiţiei, ceremonia nunţii se face de două ori, prima la casa fetei, a doua la casa băiatului, unde părinţii vor arăta invitaţilor din partea fetei cadourile de logodnă pregătite pentru mireasa, cum sunt televizor, motocicletă şi alte lucruri necesare pentru a întemeia o familie. Mirele a spus că vrea ca rudele miresei să nu aibă grijă şi să fie sigure că fata lor va avea o viaţă bună alături de el şi că el o va iubi toată viaţa.

După terminarea sfaturilor bunicii, mirele este lăsat să intre în casă , pentru a sta alături de fată. Apoi, mama fetei îi lasă în braţele fiicei un bebeluş ce simbolizează copii mulţi după căsătorie.

Întrebată despre nunta ei, bunica îşi aminteşte:

„ Atunci nu aveam mulţi bani. Nici vorbă de casetofoane şi VCD. În ziua nunţii, bărbatul meu a împrumutat o căruţă şi m-a adus în casa lui. Singurul cadou a fost un batic de mătase primit de la lucrătorii de la Serviciul de stare civilă."

Acest batic de mătase pe care o consideră bunica un cadou din partea bunicii, i-a legat toată viaţa şi a fost martor al dragostei bunicilor.

În comparaţie cu bunicii, Abudu Alah Majed a avut o nuntă mai bună şi a pregătit cadouri mai multe pentru mireas㠖 un set de menaj şi haine noi. Abudu Alah Majed a spus că în ziua nunţii a venit la casa miresei cu două autocamioane pentru că era la modă cum este acum cu autoturismele, dar nu a fost în stare să-i cumpere soţiei un inel de aur.

De la baticul de mătase la inel de aur, de la căruţă la autoturisme, aceste schimbări petrecute la nunţi celor trei generaţii de etnie uzbece au reflectat schimbările spre bine din viaţa membrilor uzbeci.

Dragi prieteni, în ediţia de astăzi a rubricii noastre consacrate minorităţilor naţionale din ţara noastră, v-am vorbit despre schimbările petrecute în viaţa membrilor etniei uzbec reflectate în cadourile de logodnă şi nuntă. Realizatoarea şi prezentatoarea Lin vă mulţumeşte pentru atenţie şi să dă o nouă întâlnire săptămâna viitoare.