Dragi prieteni, bun găsit la o nouă ediţie a rubricii noastre. Astăzi difuzăm a doua parte a reportajului intitulat „Translatorii ONU şi un sat din China".

Data trecută spuneam că Hua Junxiong şi Liu Dazheng, translatori cu experienţă ai Organizaţiei Naţiunilor Unite, au donat fiecare 10.000 dolari pentru sprijinirea satului sărac Dacheng din provincia chineză Henan pentru amenajarea de drumuri şi renovarea sălilor de clasă. Aceştia au adus localităţii nu doar ajutor financiar, dar şi schimbarea comportamentului ţăranilor. Li Guangle, responasbilul satului Dacheng, a spus că în trecut sătenii nu voiau să muncească pentru lucrări publice. După ce au aflat că doi oameni vârstnici de la ONU sunt interesaţi de satul lor, sătenii au început să-şi schimbe comportamentul. Acum, pe lângă obligaţiile asumate de fiecare, sătenii cer din proprie iniţiativă să ia parte la munca voluntară. Astfel, la realizarea drumurilor din sat au participat toate braţele de muncă, de la bătrâni la tineri. Li Guangle consideră că astfel de schimbare s-a datorat celor doi venerabili domni.

( sunet 4 )

„Vizita acestora la noi a contribuit nu numai la soluţionarea problemei fondurilor şi a altor chestiuni. Lucrul cel mai important este spiritul lor. Când ai posibilitate, ajută-i şi pe semenii tăi. Aceasta este o frumoasă conduită morală a naţiunii chineze. Spiritul ceilor doi oameni vârstnici reflectă calitatea lor nobilă de a-şi iubi patria şi compatrioţii, fapt de o valoare inestimabilă."

Li Guangle, constatând influenţa celor doi oameni vârstnici, a avut intenţia de a-i invita să devină primari onorifici ai satului Dacheng. Li Guangle i-a convocat pe reprezentanţii sătenilor într-o şedinţă, gândul său fiind împărtăşit şi de ceilalţi consăteni. Şi foarte repede cei doi domni aflaţi departe, la New York, au primit certificatele de acordare a titlurilor de primari ai satului Dacheng.

Cei doi oameni vârstnici au fost emoţionaţi de iniţiativa sătenilor. Au decis să se ducă o dată în satul Dacheng, să vadă localitatea şi să stea la taifas cu localnicii. Aşa a apărut imaginea întâmpinării celor doi oaspeţi dinstinşi despre care vorbeam la începutul reportajului nostru. Domnul Liu Dazheng a menţionat:

( sunet 5 )

„Am avut de învăţat şi noi. Doream să avem ocazia să putem lua contact cu locuitori de rând, să le ascultăm glasul sufletului, să le cunoaştem nevoile, dificultăţile şi problemele, astfel să vedem ce lucruri concrete le putem face pentru ei. De asemenea, vrem ca prin participarea noastră personală să cunoaştem şi mai bine situaţia din mediul rural al Chinei."

Pentru a le mulţumi celor doi primari de onoare şi totodată ca ei să aibă în satul Dacheng un adăpost, să ia localitatea drept familia lor proprie, conducerea satului a decis să le pună la dispoziţie două terenuri pentru ridicarea de case personale. Însă cei doi bătrâni au discutat şi şi-au exprimat dorinţa să construiască pe aceste terenuri o bibliotecă sau un centru de sănătate pentru oamenii vârstnici. Ei au declarat că, odată ce au devenit primari de onoare ai satului, trebuie să depună eforturi maxime pentru beneficiile sătenilor.

În ciuda faptului că ani de-a rândul au dus în SUA o viaţă înstărită, celor doi oameni vârstnici nu le-a păsat de condiţiile proaste din satul Dacheng. Ei susţin că tocmai această atmosferă ţărănească, străină de multă vreme, le-a dat simţul de familie. Au mâncat la fel ca şi sătenii mese simple ţărăneşti, au stat de vorbă împreună şi au discutat problema dezvoltării viitoare a satului.

Faţă de viitorul satului Dacheng cei doi oameni vârstnici sunt plini de speranţe. Liu Dazheng a declarat:

( sunet 6 )

„Am făcut doar o foarte mică contribuţie. Pe deasupra a fost doar un început. Dorim să putem participa pe termen lung la construirea zonei. S-ar putea ca peste 5-10 ani satul Dacheng să capete o înfăţişare cu totul nouă şi să devină model demn de urmat pentru satele din Henan."

Cu aceasta, stimaţi ascultători, am încheiat rubrica „Societatea şi viaţa", ediţie pregătită şi prezentată de Shi Dacheng.