Printre construcţiile tradiţionale antice din China, arcurile memoriale reprezintă o categorie de construcţii originale cu specific pronunţat. Pentru că asemenea construcţii nu se găsesc în alte ţări. Cine face o excursie în China, va întâlni arcuri memoriale fie la intersecţiile unor drumuri, fie în faţa unor morminte, monumente sau grădini antice.

Arcul memorial este o clădire decorativă. Este o construcţie cu caracter comemorativ în formă de ancadrament de poartă.

Documentele istorice arată că apariţia arcului memorial a fost legată de rostirea rugăciunilor. La începutul secolului 11, împăraţii dinastiei Han hotărau ca la rugăciunile adresate cerului să se facă o rugăciune către steaua Ling. In astronomia antică din China şi în religia daoistă, Ling se numeşte şi Steaua Pământului ceresc, astrul Wenqu. Este cea de-a 4-a stea din constelaţia Ursa Mare, care decide bogăţia şi sărăcia oamenilor. Pentru a se ruga stelei Ling, trebuia construită o poartă dedicată ei. In decursul sutelor de ani care au urmat, semnificaţia arcurilor a evoluat şi ele au început să fie construite în faţa templelor, mormintelor, reşedinţelor autorităţilor, parcurilor şi grădinilor, pe străzi, la intersecţii şi pe lângă rugăciuni, au dobândit funcţia de semnalare a locurilor respective şi de onorare a meritelor.

Din punct de vedere al intenţiilor de construcţie, arcurile memoriale pot fi împărţite în 3 categorii. Prima este de semnalizare, a doua pentru merite şi a treia pentru realizări ştiinţifice. Arcurile memoriale se pot întâlni în multe localităţi ale Chinei. In judeţul Huizhou din provincia Anhui se găseşte un asemenea grup de arcuri memoriale. Din cele peste o mie de arcuri vechi, peste o sută s-au păstrat în condiţii bune. Dintre acestea, arcurile care marchează realizări ştiinţifice sunt cele mai multe la număr.

În ce priveşte numărul de stâlpi de susţinere, arcurile memoriale se sprijină pe 2, 4 sau 8 stâlpi de susţinere. Cele cu doi stâlpi sunt cele mai simple. Ele au fost construite de regulă la intrarea într-un sat, marcând direcţia şi localitatea. Cele cu 4 stâlpi sunt mult mai complexe decât cele dintâi. Doar demnitari de înalt rang sau comercianţii bogaţi aveau puterea să le construiască. Cele cu 8 sau chiar mai mulţi stâlpi puteau fi ridicate doar de curtea imperială sau cu permisiunea suveranilor.

Fiind construcţii tradiţionale, arcurile comemorative însumează arhitectura străveche, arta sculpturii, caligrafia, pictura şi desenul. Celebru este arcul de piatră Xu Guo din judeţul Huizhou, care a fost construit în satul natal de demnitarul Xu Guo în secolul 13, în timpul dinastiei Ming. Construcţia are o lungime pe axa sud-nord de 11 m, o lăţime de la est la vest de 7 m şi o înălţime de 11 m. Blocurile de piatră sunt de calitate superioară. Unele bucăţi cântăresc 4-5 tone. Fiecare este sculptat cu desene şi motive fine. Arcul este păzit în faţă şi în spate, în dreapta şi stânga de 12 de lei tot din piatră. Pe cele 4 laturi ale arcului sunt săpate desene simbolizând puterea împăratului, fidelitatea autorului faţă de împărat şi înălţarea ctitorului pe plan politic. Numele arcului a fost scris de marele caligraf şi pictor Dong Qichan din dinastia Ming. Arcul reprezintă un patrimoniu preţios în care se materializează arhitectura, sculptura şi caligrafia din vechimea Chinei.

Arcurile memoriale construite în faţa mormintelor împăraţilor şi ale nobilimii sunt numite de regulă arcuri de merit, pentru că ele marchează meritele şi succesele din timpul vieţii ale unor persoane dispărute.

În antichitatea chineză, femeile aveau o poziţie mizerabilă. Dar de mirare, purităţii feminine i s-a acordat o atenţie deosebită. Dacă o femeie respecta foarte strict toate regulile şi principiile feudale şi apăra cu viaţa acele obiceiuri feudale iraţionale, după moartea ei, împăraţii emiteau un ordin să se construiască un arc în memoria acesteia.

Deci arcurile memoriale speciale au fost ridicate doar cu aprobarea împăraţilor sau a autorităţilor locale. Ele simbolizau onoarea în societatea feudală chineză.