Bun găsit, doamnelor şi domnilor şi ni hao, vă spune de la Beijing, Nicolae Mircea Năstase.

Citind ultimele ştiri referitoare la autorizarea e către guvernul chinez a construirii unei reţele feroviare pentru trenuri de mare viteză, mi-au revenit în memorie versurile vechiului cântecel românesc „Trenule maşină mică..." , pe care le-am folosit ca generic al ediţiei de astăzi a Mozaicului nostru.

Invocarea trenului de către soţia unui Ionel care nu mai ajunge odată acasă, purtat îndelung de această „maşină mică" între Craiova, Bucureşti şi Piteşti, ne stârneşte astăzi zâmbetul, ca şi realitatea desuetă a unui mijloc de transport mic şi lent, a cărui deplasare pe distanţe de doar câteva sute de km, pare o veşnicie. Rămasă şi la noi doar în cîntece şi amintirea celor care au apucat acele vremuri, imaginea leneşului tren tras de o locomotivă cu aburi, este cu atât mai deplasată aici în China.

Am avut ocazia să apreciez viteza, silenţiozitatea şi confortul trenurilor chinezeşti. Însă nevoile de deplasare cât mai rapidă pe distanţe uriaşe ale numeroşilor pasageri, la care se adaugă procesul de permanentă modernizare, favorizat de accelerata creştere economică a ţării, au determinat proiectarea unor legături feroviare mai rapide între marile oraşe chineze. Recent, s-a anunţat că proiectul căii ferate de mare viteză ce va lega Beijingul de Shanghai, va intra în execuţie în acest an. Şi, ceea ce este important, el va fi realizat, potrivit ministrului căilor ferate, Liu Zhijun, pe baza unei tehnologii proprii, puse la punct de tehnicienii chinezi, printr-un proces de asimilare şi reinovare a celor occidentale existente.

Ambiţiosul program de construirea a legăturii feroviare, ce va permite parcurgerea cu 300 km pe oră a distanţei de 1300 km dintre cele două metropole, a fost propus pentru prima dată în 1994. Estimat la 200 mld.yuani, circa 24,7 mld.usd., el a fost iniţial prevăzut a fi finalizat înainte de J.O.din 2008 de la Beijing, sau de deschiderea Expoziţiei Mondiale Shanghai,2010. Din cauza controverselor asupra tehnologiei ce va fi utilizate, materializarea proiectului a fost până în prezent amânată. Japonia a pledat pentru folosirea celei de la trenul său rapid Shinkansen, Franţa şi-a susţinut propriul său sistem TGV, iar Germania a insistat asupra utilizării tehnologiei sale de levitaţie magnetică, MAGLEV, existentă deja la Shanghai la trenul de mare viteză ce leagă aeroportul de oraş. Însă, adaptând zicătoarea românească la realitatea chineză, „când trei se ceartă, al patrulea câştigă". Potrivit recentei declaraţii a amintitului oficial, decizia de utilizare a tehnologiei chineze la realizarea acestei liniei de mare viteză, a fost luată de Consiliul de Stat al Chinei şi se înscrie în strategia anunţată de edificare ,în următorii 15 ani, a unei naţiuni inovatoare. În perioada noului plan cincinal, 2006-2010, este prevăzută construirea unei întregi reţele feroviare de mare viteză de 5400km, cu o investiţie de 1000 mld.yuani, circa 124 mld.usd. Decizia de folosire a tehnologiilor autohtone reprezintă, potrivit analiştilor, un răspuns parţial la propunerile în materie, venite din străinătate. Deja la începutul anului trecut, a fost publicat un raport cuprinzător, asupra eventualităţii adoptării de tehnologii foarte costisitoare din afară, pentru realizarea acestui program. Liu Zhijun amintea recent că firmele străine nu vor vinde niciodată tehnologiile de ultimă oră, iar o asemenea alegere ar fi fost şi în detrimentul întăririi capacităţii de inovare şi realizare tehnologică a Chinei.

Titularul ministerului căilor ferate declara că deja proiectul liniei rapide Beijing-Shanghai a fost aprobat de guvernul central şi socotit unul dintre programele-cheie în domeniul trasnportului feroviar, din noul plan cincinal. Nu şi singurul, deoarece există şi alte proiecte la fel de ambiţioase precum cel al reţelei de trenuri inter-city din delta fluviului Yangtze, ce va lega Shanghaiul de marile oraşe din provinciile învecinate. Iar toate acestea se înscriu în uriaşul program de realizare, până în 2010, a 19.800 km de căi ferate şi de modernizare a încă 23 000.

Aşadar, stimaţi ascultători, grăbiţi-vă să mai puteţi gusta plăcerea parcurgerii în 13 ore a distanţei Beijing-Shanghai cu clasicul, dar confortabilul tren cu vagoane de dormit cu„soft-bed", sau paturi moi. Altfel, în curând, în noul bolid ce va reduce la sub 5 ore drumul, veţi încerca poate, odată cu satisfacţia vitezei, şi nostalgia vechilor trenuri şi veţi fredona, ca mine, „Trenule, maşină mică..."

Cu aceasta Nicolae Mircea Năstase vă mulţumeşte pentru atenţie, spunându-vă, ca de obicei xie,xie şi zaijian, la revedere!